Doi „șmecheri” din Tătărași, sprijiniți de un notar și un executor judecătoresc, au reușit să pună la cale o afacere de pe urma căreia mai mulți creditori, printre care Fiscul, două universități, bănci și firme, să rămână cu țepe de miliarde de lei @ Mircea Rotariu, un personaj dubios, omul care a preluat din umbră afacerile viceprimarului Gabriel Harabagiu, este artizanul acestei mega-țepe @ 7IAȘI publică în exclusivitate documentele care dovedesc frauda comisă cu complicitatea executorului și a notarului @ O hârtie făcută pe genunchi l-a făcut scăpat pe Roatriu care a rămas cu banii în buzunar, iar creditorii cu buza umflată
Pe 22 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunța o sentință definitivă prin care Rotariu Mircea Nicolae urma să primească suma de 750.000 lei cu titlu de daune, dobânzi și cheltuieli de judecată de la Lucian Ailenei și Mihai Petrișor. La începutul lunii decembrie 2018, Ailenei și Petrișor primesc din partea mai multor executori judecătorești notificări privind înființarea unor popriri asupra sumelor datorate de către aceștia lui Mircea Rotariu. Pe 10 decembrie executorii Bogdan Tufeanu și Darie Andreea transmit primele popriri pe creanța în valoarea de 750.000 de lei. Executorul Tufeanu acționa în numele Fondului Național de Garantare pentru recuperarea unei țepe de 311.000 de lei date de Rotariu. De cealaltă parte, executorul Darie Andreea avea de recuperat 130.000 de euro pentru BCR și 510.000 lei pentru NBG Leasing IFN, în două dosare distincte. Pe 11 decembrie vine și a patra poprire. De această dată din partea executorului Zacornea Ciprian în numele companiei Izo Construct, care avea de recuperate suma de 115.000 de lei. În total popriri de peste 1.5 milioane lei pe o creanță de 750.000 de lei.
Executare în impas
Pe 20 decembrie 2018, Rotariu îi solicită executorului Florea Mihai deschiderea unui dosar de executare silită împotriva lui Ailenei și Petrișor pe baza sentinței obținute la Înalta Curte. După admiterea cererii de către Judecătoria Iași, executorul Mihai Florea îi notifică pe cei doi debitori despre începerea procedurii de executare silită și le solicită achitarea sumelor prevăzute în sentință. După primirea notificărilor, Ailenei și Petrișor îl informează pe executorul Florea asupra celor patru popriri înființate de executori asupra sumelor datorate lui Mircea Rotariu.
”După ce am primit notificarea de la executorul Mihai Florea, am mers la biroul dânsului și i-am arătat notificările primite de la ceilalți executori. I-am adus la cunoștință faptul că pe sumele datorate lui Rotariu au fost înființate patru popriri și că legal am obligația de a vira banii în conturile indicate de către acei executori. L-am notificat oficial și i-am pus la dispoziție toate documentele. În același timp, între executorii care îl urmăresc pe Mircea Rotariu și executorul Florea s-au purtat mai multe discuții, inclusiv o corespondență scrisă, acesta din urmă fiind informat asupra popririlor existente pe cei 750.000 de lei”, ne-a precizat Lucian Ailenei. Executorul Florea îi aduce la cunoștință lui Rotariu că sumele ce urmează a fi recuperate de la Ailenei și Petrișor sunt grevate de sarcini și vor fi împărțite între creditorii care au înființat popriri. Executarea intră în impas. Și de aici începe balul.
„Boajă” cumpără creanța de la Rotariu
După ce află că cei 750.000 lei vor fi luați de portăreii care îl urmăresc de ani de zile, Rotariu pune în aplicare un plan de fraudare a creditorilor. Sfătuit cel mai probabil de excutorul Florea, Rotariu vinde creanța pentru a-și păcăli creditorii. Astfel, apare în scenă prietenul lui Rotariu din tinerețe, Bobu Ionuț Claudiu. Pe 11 martie 2019, la Biroul Notarial Bogdan Daniel Florea se încheie contractul de cesiune de creanțe nr. 567 între vechii ”tovarăși” din Tătărași, Rotariu Mircea și „Boajă” (aka Bobu Ionuț Claudiu). Potrivit contractului, Rotariu îi vinde lui Bobu o creanță în valoare de 746.141 lei plus accesorii. Și apar primele ilegalități.
Primele ilegalități
Deși se știa că creanța cedată este poprită, fiind afectată de patru sarcini în cuantum de 1,5 milioane de lei, acest lucru nu este menționat în contract.
”Cedentul declară că este unic titular al creanțelor cedate și că nu a mai cedat aceste creanțe unui terț.” se specifică la art 4.1 din contract și nimic mai mult.
De ce era importantă această mențiune? Urmăriți mai jos explicația expertului consultat de 7 IAȘI:
”Notarul avea obligația de a introduce în contract prevederi referitoare la sarcinile asupra creanței. Sunt prevederi standard prevăzute de lege. Și sunt două variante: există sau nu există sarcini. Astfel că, în contract, fie apărea mențiunea că cedentul declară pe propria răspundere că creanța cedată nu este afectată de nicio sarcină, fie erau menționate sarcinile existente, respectiv propririle din partea executorilor și a Direcției de Finanțe. Notarul poate verifica la Arhiva Electronică existența sarcinilor, dacă ele sunt menționate. Indiferent de situație, contractul trebuia să conțină informații cu privire la sarcini. Așa cum la transferal unui bun imobil se menționează sarcinile/ipotecile, la fel și în cazul unui transfer de bunuri patrimoniale trebuiau menționate sarcinile”, ne-a precizat unul dintre notarii cu care ne-am consultat pe această speță.
Notarul și executorul complici
Analizând desfășurarea evenimentelor, succesiunea de documente și părerea specialiștilor consultați, este clar că Rotariu Mircea a beneficiat de complicitatea notarului și a executorului judecătoresc pentru a pune la adăpost cei 750.000 de lei. Un ”concurs” de împrejurări, ca să nu le spunem fapte penale, i-a favorizat lui Mircea Rotariu fraudarea, pentru a doua oară, a patru instituții de stat cu peste 750.000 de lei. ”Omisiunea” notarului Florea de a menționa în contract detalii despre sarcinile existenta a făcut posibilă țepuirea Direcției de Finanțe, a Fondului Național de Garantare, a două Universități și a mai multor creditori, bănci, companii de leasing sau întreprinzători privați. Dacă notarul Bogdan Daniel Florea ar fi menționat în contract sintagma că ”cedentul declară pe propria răspundere că nu există sarcini”, atunci Mircea Rotariu se alegea cu un dosar penal și câțiva ani de pușcărie. Dacă în schimb erau menționate sarcinile, executorul judecătoresc ar fi fost obligat să vireze banii creditorilor și nu lui Bobu Claudiu Ionuț.
”Acest viciu dă posibilitatea creditorilor să conteste actul care, din punctul meu de vedere, este unul nul”, ne mai spune expertul nostru.
În lipsa mențiunii, notarul i-a facilitat lui Rotariu fraudarea creditorilor prin încheierea unui document ilegal.
Un alt Florea, alte ilegalități
Traseul fraudei pleacă din gara notarului Bogdan Daniel Florea și revine la primul Florea, pe nume Mihai, executorul judecătoresc care a desăvârșit planul lui Rotariu. Având în mână contractul de cesiune de creanță, executorul Mihai Florea pornește recuperarea celor 750.000 lei de la Ailenei și Petrișor prin executare silită, fără a iniția alt dosar, ci folosindu-se de încuviințarea obținută în numele lui Rotariu. După încasarea sumelor, Florea virează toți banii în contul lui Bobu trăgând țeapă celorlalți executori cărora le-a motivate că creanța deținută de Bobu nu era poprită. Fals. Creanța era poprită, iar executorul știa acest lucru, documentele de poprire existând la dosar.
Rareș Neamțu
