27,8 milioane de lei sunt doar costurile de reabilitare și modernizare ale unei case pe care Universitatea de Medicină și Farmacie Iași a cumpărat-o în anul 2019 de la o persoană fizică cu suma de 1,6 milioane de euro. O ieșeancă care deține un imobil învecinat pe strada Sf Atanasie cere în instanță anularea autorizației de construire emisă de Primăria Iași pentru reabilitarea imobilului, susținând că indicatorii urbanistici ai zonei sunt depășiți și că schimbarea destinației imobilului din „casă de locuit” în „centru de studiu” nu putea fi aprobată decât prin întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal. În dosarul înregistrat la Tribunalul Iași, UMF atragea atenția că investiția este aproape gata, gradul de execuție a lucrărilor fiind de 80%. Achiziția imobiliară făcută în 2019 este una controversată, clădirea aflându-se la acea dată într-o stare avansată de degradare, iar fostul proprietar Gabriel Olteanu, fondatorul Casei de Vinuri Gramma, întâmpina probleme financiare grave.
Dosarul a fost înregitrat la Tribunalul Iași în luna decembrie a anului trecut însă primul termen de judecată a avut loc în urmă cu câteva zile, în luna iunie a acestui an. Adriana V., o ieșeancă care deține un imobil în proximitate, a cerut instanței anularea autorizației de construire numărul 527 din 20 septembrie 2024 emisă de Primăria Iași pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii și pentru schimbarea destinanției acesteia din „casă de locuit” în „centru de studiu”. Reclamanta consideră că autorizația a fost emisă ilegal deoarece indicatorii urbanistici prevăzuți în PUG au fost depășiți, iar schimbarea funcțiunii clădirii impunea elaborarea și aprobarea unui PUZ.
Femeia susține că proiectul autorizat prevede POT (procent de ocupare a terenului) 42,42%, CUT (coeficient de utilizare a terenului) 1,02 și schimbare de volum de la S+P+E la D+P+M, înălțime 8,43m. De asemenea, funcțiunea imobilului se schimbă prin autorizație din locuință în „Centru de cercetări fundamentale”. „Nu există un HCL pentru aprobarea unui PUZ”, după cum mai susține femeia, PUZ-ul fiind necesar din moment ce se schimbă indicatorii dar și funcțiunea (destinația imobilului). Conform PUG, POT maxim 30%, CUT maxim 0,9 (P+2 sau P+M).
Reclamații la Primărie și ISC
Ieșeanca Adriana V. susține că a luat cunoștință despre emiterea autorizației de construire în vara anului 2025, când a solicitat Primăriei revocarea acesteia dar și copii ale documentelor care au stat la baza emiterii, ambele solicitări rămânând fără răspuns.
De asemenea, reclamații au fost trimise și prefecturii, instituție condusă la acea vreme de liberala Luciana Antoci.
Cu toate acestea, Inspectoratul de Stat în Constrcuții a efectuat verificări dar a transmis că nu au fost identificate încălcări ale regulamentului urbanistic care poat atrage anularea autorizației. ISC a răspuns că în conformitate cu PUG sunt admise și „instituții, servicii și echipamente publice, sedii ale unor companii și firme, serviciii pentru întreprinderi, proiectare cercetare.
(…) Deci noua funcțiune autorizată, ca urmare a propunerii de schimbare a destinației, se încadrează în prevecerile legale.”
Pe de altă parte, Poliția Locală, instituție subordonată Primăriei Iași, a verificat „vizual” lucrările și nu a găsit nereguli: „La o analiză vizuală se constată faptul că lucrările executate până la data întocmirii prezentei se încadrează în prevederile autorizației de construire (…)”
Contractul pentru reabilitarea casei a ajuns la o firmă de casă. 80%, gradul de execuție
Contractul de reabilitare, consolidare și reamenajare a imobilului a fost încredințat la data de 30 ianuarie 2023, către asocierea dintre firmele Grup Construcții Est SA, Mihul SRL și Expresov SRL: 27,8 milioane lei.
Grup Construcții Est SA poate fi considerată firmă de casă a UMF Iași, fiind abonată la contracte cu instituția de învățământ superior. De altfel, societatea a efectuat lucrări și la vila pe care rectorul Viorel Scripcariu o deține pe strada Toma Cozma din municipiul Iași.
În întâmpinarea depusă la dosarul de la Tribunal, UMF respinge acuzațiile aduse de către ieșeanca Adriana V. și arată că lucrările sunt aproape finalizate.
„Deoarece activitățile erau doar de consolidare, reabilitare, indicatorii tehnici au rămas neschimbați, respectiv POT – existent, CUT – existent, Regim de înălțime – existent.
Prin activitățile vizând consolidarea, reabilitarea vechii construcții, nu am schimbat volumetria acesteia, regimul de înălțime fiind păstrat S+P+M, aspect menționat în AC, astfel că nu am avut nevoie de un nou PUZ.
(…) Menționăm că în prezent lucrările sunt finalizate în proporție de 80%.”, este apărarea UMF Iași în această cauză.
Achiziția imobiliară, o afacere controverstată
Despre modul în care UMF Iași a ajuns în posesia imobilului, publicația locală Reporter de Iași a scris pe larg în anul 2020, dezvăluind că prețul plătit de instituție a fost unul peste cel al pieței în condițiile în care clădirea se afla într-o stare avansată de degradare.
„Tranzacție imobiliară cu mari semne de întrebare la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Iași. La sfârșitul anului trecut, pe 2 decembrie, prin semnătura rectorului Viorel Scripcariu, UMF a cumpărat un teren și mai multe construcții în schimbul a aproape 7,7 milioane de lei, echivalentul a peste 1,6 milioane de euro.
Clădirea principală se află într-o stare avansată de degradare. Surse din interiorul UMF au afirmat că aceasta va fi demolată. Dacă va fi consolidată, costurile vor dubla practic prețul achiziției. E ca și cum ai face o clădire nouă.
În aceste condiții, proprietatea a fost achiziționată pentru terenul său. Dar parcela de 1.438 mp, situată la câțiva metri în spatele universității, iese la un preț mediu de 1.137 euro/mp. De două sau chiar de trei ori mai scump decât ce s-a tranzacționat în ultimii ani în zona centrală”, se arată în investigația jurnaliștilor de la Reporter de Iași.
