@ Antifrauda a controlat clinica medicală și a descoperit nereguli contabile pe care administratorul societății a încercat să le acopere cu tot felul de acte, imediat după ce ANAF a anunțat inspecția @ Inspectorii antifraudă au identificat 84 de operațiuni ilegale desfășurate în perioada martie – august 2021 cu o valoare totală de 761.000 lei @ Umanitas Med a făcut 84 de plăți către administratorul societății, Aurelia Chiprian, cu valori cuprinse între 6.000 și 9.500 lei zilnic @ Așa funcționează „economia – gri”, explică un specialist fiscal: „Există societăți care plătesc salariile la gri: o sumă pe contract de muncă și o diferență în numerar, fără acte. Adică, oficial plătesc un salar mai mic, de obicei salariul minim, cu normă întreagă sau parțială, pentru a nu plăti contribuțiile sociale aferente și impozitul care, la noi, reprezintă peste 40% din suma înscrisă pe contract. Diferența între salariul oficial și cel negociat se plătește la negru, în numerar. Aceste sume de bani plătite de angajator lunar se acumulează. Totodată, există administratori care folosesc banii societăților în scop personal”
Clinica medicală Umanitas Med Center din Tătărași a fost amendată de Direcția Antifraudă cu suma de 34.000 lei pentru nerespectarea regimului plăților în numerar. Conform documentelor contabile, administratorul societății ar fi ridicat în decurs de 8 luni de zile peste 1,2 milioane de lei din caseria societății, depășindu-se plafonul zilnic admis de plăți. Inspectorii antifraudă au identificat 84 de operațiuni ilegale desfășurate în perioada martie-august 2021 cu o valoare totală de 761.000 lei. Plățile în numerar sunt plafonate la suma de 5.000 de lei către o singură persoană pe zi. Umanitas Med a făcut 84 de plăți către administratorul societății cu valori cuprinse între 6.000 și 9.500 lei zilnic. Potrivit legii, fapta se sancționează cu amendă contravențională în cuantum de 10% din valoarea ce depășește plafonul legal. Cazul Umanitas Med ascunde în spate posibile fapte de evaziune fiscală. Există o practică binecunoscută, dar care e greu de dovedit, prin care societățile se sustrag de la plata taxelor și impozitelor. Statul se alege în final cu praful de pe tobă pentru că nu are instrumentele necesare dovedirii acestor practici.
Cum s-a evaporat 1 milion de lei
Pe 8 septembrie 2021, inspectorii antifraudă s-au prezentat la sediul Umanistas Med pentru efectuarea unor verificări cu privire la soldul casei declarat de societate. Conform balanței de verificare, la data de 31.12.2020, societatea avea în caseria societății peste 1 milion de lei. Datele din bilanț arată că societatea a înregistrat în anul 2020 o cifră de afaceri de 560.651 lei, un profit de 280.262 lei și doi angajați, dar avea un profit reportat din anii anteriori de 963.660 lei. Practic, în sediul societății ar fi trebuit să se regăească o sumă imensă de bani, dublul cifrei de afaceri a societății, iar inspectorii au vrut să verifice dacă acești bani există în realitate.
Administratorul societății a cerut o amânare pentru verificare a documentelor și a fost convocat pentru data de 20 septembrie la sediul Direcției Antifraudă. Pe 20 septembrie, administratorul Aurelia Chiprian a depus o serie de documente prin care a arătat că cei peste 1 milion de lei din caseria societății s-au evaporat în urma unor operațiuni contabile. Mai precis, administratorul Aurelia Chiprian a întocmit 145 de dispoziții de plată prin care a încasat cu titlu de avans suma totală de 1.261.500 lei din caseria societății începând cu luna ianuarie și până în august. Mai mult, Chiprian a depus și o hotărâre a Adunării Generale a Asociaților care s-ar fi desfășurat chiar înainte de controlul de la Antifraudă în care, în calitate de asociat unic, a decis să distribuie suma de 1.203.922 lei cu tiltu de dividende. Apoi, printr-o notă contabilă, a compensat avansurile încasate de la societate cu suma ce trebuia să o încaseze ca și dividende. Astfel, soldul casei a ajuns la suma de 546 lei, bani pe care i-a arătat inspectorilor fiscali.
Explicații penibile
Administratorul societății, Aurelia Chiprian, a dat o serie de declarații aiuritoare inspectorilor antifraudă cu privire la operațiunile cu numerar desfășurate și la modul cum s-a evaporat 1 milion de lei din caseria Umanitas Med.
„Din nota explicativă nr.1392/5 din 20.09.2021 dată de administrator Chiprian Aurelia rezultă că aceste sume au fost verificate în vederea extinderii activității medicale, respectiv achiziționarea unui teren, a unei clădiri, precum și achiziții din magazine cash&carry. Motivul nejustificării acestor avansuri spre decontare a fost așteptarea deschiderii unor programe europene de finanțare pentru continuarea proiectului. Administratorul nu a fost în măsură să prezinte documente justificative care să ateste scopul ridicării acestor sume în numerar”, se arată în raportul întocmit de inspectorii antifraudă.
Minciunile administratorului sunt simplu de demontat. Achiziția unui imobil (teren sau clădire) nu permite achitarea în numerar decât a maxim 50.000 lei. Aurelia Chiprian a ridicat din caserie 1 milion de lei, declarația ei neavând acoperire. Ca să nu mai vorbim de afirmația că banii ar fi fost păstrați pentru accesarea unui proiect cu finanțare europeană, fapt ce nu are legătură cu realitatea! Legea spune că pentru avansurile încasate trebuie prezentate documente justificative în luna în care au fost încasate sau cel târziu în luna următoare, dacă nu sumele trebuie returnate. Conform raportului de control, Aurelia Chiprian a încasat cu titlu de avans peste 1,2 milioane de lei pentru care nu a prezentat documente justificative ăn termenul legal!
N-a scăpat
În ciuda artificiilor făcute, Umanitas Med nu a scăpat totuși cu basmaua curată. Nemaiputând să demonstreze că au fost raportate operațiuni fictive și că banii din caserie nu există în realitate, inspectorii antifraudă au găsit totuși o portiță prin care să sancționeze comportamentul societății. Potrivit legii, societățile pot face plăți zilnice în numerar către o persoană fizică sau juridică într-un cunatum maxim de 5.000 lei. În cazul Umanitas Med, inspectorii au indetifcat 84 de dispoziții de plată întocmite care încălcau acest regim al operațiunilor cu numerar. Suma totală tranzacționată prin aceste operațiuni a fost de 761.000 lei, deși legal se puteau face plăți de doar 420.000 lei. Legislația prevede, în astfel de cazuri, aplicarea unei amenzi egale cu 10% din suma care a depășit plafonul legal. Astfel, Umanistas Med a fost sancționată cu o amendă în cuantum de 34.100 lei.
Practici cunoscute, dar greu de dovedit
Conform procesului verbal încheiat de inspectorii antifraudă, la 31 decembrie 2020, soldul casei la Umanitas Med Center era de 1.003.540 lei. Acest lucru înseamnă că, teoretic, firma avea cash, în caseria societății, peste 1 milion de lei. Societatea a avut în anul 2020 0 cifră de afaceri de 560.651 lei, iar soldul casei reprezenta dublul cifrei de afaceri! De ce ar fi ținut societatea o sumă așa de mare cash în sediu dacă plățile curente cu numerar nu au atins acest prag niciodată? Existau sau nu acei bani în caseria societății?
7IAȘI a cerut o părere avizată pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în astfel de cazuri. Fără a cunoaște identitatea persoanei verificate, un inspector fiscal ne explică ce se întâmplă în majoritatea cazurilor întâlnite și de ce Finanțele nu pot face nimic. Inspectorii ANAF nu pot ridica documentele pe loc, la fel cum o fac procurorii, astfel că, contribuabilii au timp să-și facă curățenie în acte. Există însă și o parte bună: de frica repercusiunilor penale, contribuabilii declară și plătesc taxele, ceea ce înseamnă venituri suplimentare la buget.
„Există societăți care plătesc salariile la gri: o sumă pe contract de muncă și o diferență în numerar, fără acte. Adică, oficial plătesc un salar mai mic, de obicei salariul minim, cu normă întreagă sau parțială, pentru a nu plăti contribuțiile sociale aferente și impozitul care, la noi, reprezintă peste 40% din suma înscrisă pe contract. Diferența între salariul oficial și cel negociat se plătește la negru, în numerar. Aceste sume de bani plătite de angajator lunar se acumulează. Totodată, există administratori care folosesc banii societăților în scop personal. Astfel, societățile nu au documente justificative pentru acele sume utilizate pentru plata salariilor la negru sau a cheltuielilor personale ale patronilor. Din punct de vedere contabil, banii se regăsesc în caseria unității, dar în realitate ei nu există. Acolo unde soldul la casă depășește cu mult tranzacțiile zilnice cu numerar intuim că de fapt banii nu există. În schimb e foarte greu de dovedit. În cazul unui control, din momentul în care îl înștiințăm și până la data efectivă a verificării actelor, contribuabilul are timp să se pună cât de cât în regulă. De obicei se trece din zona evaziunii fiscale în cea a unor contravenții, asumându-și răul cel mai mic. Cea mai utilizată metodă este plata dividendelor asumându-și taxele aferente și eventuala amendă pentru nerespectarea prevedrilor privind operațiunile cu numerar”
De ce recurg societățile la aceste metode? Răspunsul e simplu: pentru a plăti mai puțin către stat. Impozitul pe profit împreună cu impozitul pe dividente costă societatea 21,5%, în timp ce contribuțiile pentru salarii depășesc 41%. Unii patroni preferă să plătească salariile la negru sau la gri, acele sume figureză ca profit, iar la final de an se curăță societatea prin distribuirea de dividende fictive. Patronul face o economie de 20% la bugetul de salarii.
Rareș Neamțu
