Consilierul local liberal Răzvan Timofciuc a publicat recent datele unui studiu realizat de World Bank despre cum pot identifica cetățenii dacă locuiesc într-un oraș corupt. Cercetarea a identificat șapte argumente care duc la concluzia că administrația locală este coruptă și oferă și un ghid practic pentru prevenirea și diminuarea fenomenului corupției. Timofciouc a corelat cele șapte indicii identificate de World Bank în realitatea din Primăria Iași.
”Atunci cînd îi auzim pe cei care conduc instituțiile publice vorbind despre moralitate și cinste, dar în schimb acordă autorizații pentru construire preferențial sau organizează licitații trucate, ne simțim, pe bună dreptate, manipulați.
1. Un singur partid domină administrația locală
Corupția își găsește un loc propice de manifestare atunci cînd un partid care dispune de o majoritate politică domină autoritar agenda autorității publice.
La Iași, Mihai Chirica și Partidul Social-Democrat, împreună cu aliații săi din PMP și ALDE, au aproape 2/3 din Consiliul Local. Această majoritate largă le permite să voteze în Consiliul Local proiecte care contravin intereselor publice sau de care beneficiază chiar reprezentanții acestor partide. În cazul proiectelor de patrimoniu (înstrăinări de terenuri publice sau schimburi de terenuri păguboase), depinde foarte mult votul consilierului independent Andrei Postolache.PNL are 8 reprezentanți din 27. Împreună cu Andrei Postolache suntem 9, iar proiectele de patrimoniu nu pot trece fără votul nostru.
Au fost situații când am reușit să stopăm adevărate tunuri imobiliare, schimburi de terenuri care ar fi păgubit patrimoniul public. Însă aceste situații sunt rare pentru că, atunci cînd nu pot avea 2/3, Puterea din CL recurge la tertipuri birocratice pentru a-și atinge obiectivele. De exemplu, nu mai înstrăinează un teren prin licitație sau vînzare directă, ci îl înstrăinează prin acordarea unui drept de superficie pe 99 ani. Cum a fost în cazul consilierului PSD Vlad Nedelcu.
2. Instituțiile anti-corupție nu își fac treaba
În 2018 și 2019, DNA Iași a avut cele mai proaste rezultate dintre structurile teritoriale, așa cum a arătat și Reporter de Iași. Publicația 7Iași arată cum un dezvoltator i-a vândut unui procuror din structura DNA Iași un penthouse de 177 metri pătrați cu doar 50.000 de euro, adică cu 282 de euro/mp. În același bloc și în aceeași perioadă, au fost contractate locuințe cu 1.500 de euro/mp. Aceeași publicație a arătat că seful Direcției Generale Anticorupție (DGA) Iași a cumparat de la Primaria Iasi, cu doar 10.000 de euro, un apartament in buricul targului, pe Stefan cel Mare, care in conditii normale se vinde cu peste 100.000 de euro
3. Nepotismul este la cote maxime
51 familii sunt angajate în Primărie, în cea mai mare rețea de nepotism din Județul Iași. Au fost peste 100 de inși aduși prin detașare în ultimii ani, sub mandatul lui Mihai Chirica. În Primărie sunt 700 de angajați, dar în organigramă ar mai fi loc.
Pilele venite prin detașare reprezintă practic 15% din totalul funcționarilor.
4. Demnitarii sunt la momentul ocupării postului săraci, iar la finalul mandatului ajung bogați
Primarul Mihai Chirica și-a crescut exponențial averea în mandatul său de primar. Mai mult, primarul recunoaşte că şi-a trecut averea pe numele copilului ca să se protejeze de sechestre şi anchete. Edilul şef al Iaşului a evoluat de la un modest proprietar de apartament, la început de activitate în administraţie, la un „baron“ cu o avere de invidiat şi pentru mari proprietari de firme private prospere.
Averea imobiliară a primarului de Iași, Mihai Chirica, e în topul național al edililor din orașele reședință de județ. La proprietăți îl depășește doar Robert Negoiță (Sector 3 București), dar acesta vine din mediul privat și a făcut avere tocmai prin afaceri imobiliare. Valoarea de piață a proprietăților și bunurilor primarului Chirică depășesc, în acest moment, 1 milion euro.
Soacra viceprimarului Gabriel Harabagiu a devenit în mandatul acestuia proprietara unei suprafețe de 1,5 hectare de teren pe Moara de Vânt, chiar lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgență Fișa de punere în posesie a fost întocmită de Primăria Iași la câteva zile după ce Guvernul a avizat amplasamentul din Moara de Vânt al Spitalului Regional de Urgență. Primăria a promis ca va moderniza infrastructura din zonă pentru ridicarea spitalului, astfel încât în câțiva ani proprietatea luată de famillia „vicelui” va valora câteva milioane de euro.
Și astăzi, pe piața liberă terenul luat de Maria Țamboi, soacra vicelui, valorează cel puțin 1 milion de euro
5. Bugetul este întotdeauna insuficient
Municipiile mari, cum e Iașul au bugete consistente. În fiecare an, bugetul local este de aproximativ 300 milioane euro (fonduri locale și fonduri externe). Totuși, serviciile publice oferite de către Primărie sunt la un nivel scăzut. Școlile au nevoie de dotări și săli de sport, spitalele din subordine ( Spitalul de Recuperare și Spitalul Clinic ”Dr. C.I. Parhon”) au nevoie de investiții pentru reparații capitale, transportul public trebuie modernizat, ieșenii au nevoie de noi parcuri și spații verzi, infrastructura rutieră (mai ales în cartiere) este la pământ.
Toate acestea sunt din cauza faptului că ori banii sunt cheltuiți ineficient, ori ajung în buzunarele clientelei. Însă este un semn al corupției.
6. Oficialitățile au relații apropiate cu cei care au interese directe la Primărie
Este de notorietate faptul că, la un eveniment privat organizat de către primarul Chirica, au fost invitați și mai mulți dezvoltatori imobiliari. Coincidență, sunt cei care, în ultimii ani, au beneficiat de PUZ-uri și autorizații pe bandă rulantă, de multe ori în detrimentul cetățenilor. Totodată, relația primarului Chirica cu firma de construcții Conest SA., care beneficiază de peste 80% dintre fondurile pentru lucrări mari de infrastructură din Iași, este una care depășește cadrul instituțional.
7. Cei care ”centrează sunt cei care dau cu capul”
Cei care au drept de vot în Consiliul Local sau drept de semnătură în executivul Primăriei sunt cei ale căror afaceri beneficiază direct de pe urma poziției pe care o au. În Consiliul Local, un sfert dintre consilieri au interese pe zona imobiliară.
În executiv, viceprimarul Harabagiu controlează, prin interpuși, comerțul stradal, tot el fiind cel care autorizează cine poate închiria domeniul public și tot el este cel care semnează autorizația pentru închirierea domeniului public.” scrie Răzvan Timofciuc pe pagina personală de internet.
