Ceva vreme-n urmă, într-o joi după amiază, vine la noi un nene fleașcă de căldură până la nivel de șpilhozăn și ne zice că la partidu din Podu Roș lumea-i bășicată grozav și mare lucru dacă nu-i vorba de trădare.
Dincolo de faptul că parcă m-am trezit ca-n piesa lui Nenea Iancu cu scrisoarea prăpădită, am zis să dăm din coate s-aflăm mobilul evenimentului. Ș-am aflat cum că junele nostru primărete și baron după orele dă servici l-ar fi trimis cu un telefon din scurt pe nea Ambrozie de la Poli, taman în biroul lui nea Costel, șăfu de la liberali.
Odată intrat în incintă, ușile s-o închis brusc, șoaptele s-au derulat fără interceptări, dar o parte dintre prezenții din clădire au zis pe la colțuri că asta e manoperă și nea Costel umblă cu cioara vopsită-n suviță, taman în ajun de alegeri și se compromite partidul.
Acuma ce-o fi căutat nea omu de la fotbal la liberali … n-avem știre, dar am pune rămășag că-i vorba de bani.
