Dacă cei tocmiți manageri prin oareșce spitale cred că sunt sudați de birouri, se înșeală prin greșeală. Din când în când vine câte-o vraghie păroasă și dă cu vorba-n urechea internă – bre, vezi că acuși te schimbă, dă din urechi!
Ei, cam așa o fost și pe la Spiridon, că dom nanager de-o bucată de vreme se uită chiorâș la toate xeroxurile, la toate bagajele care intră ori ies din parohie, ca nu cumva să se scurge oarece informății scrise și să se iște belele cu consecințe dureroase la nivel de scaun. Și unde mai pui că acu ceva zile, ar fi prins o doamnă din sistem care trăgea vârtos la aparat un dosărete nu tocmai cușer și parcă o luat foc.
S-o apucat să-i toarne-n creștet tot ce-avea în gușă, de-o făcut distinsa damă atac pe bază de rău și-o fost salvată de-un piramidon dat la urgență de doftorii de gardă. Dacă o văzut că suflă și duduia nu are herținfarct, musiu dom manager o tunat s-auză și alții cu preocupări similare, că cam asta pățesc dacă degușează ce nu trebuie din instituție. Adică cine nu-i cu mnealui, însemnează că-i împotrivă.
Noi am zice contra, dar mă rog, e treaba lor. Oricum e limpede că dom Bârliba nu dorește să plece cu șuturi, ci mai moale, să nu se știe, fără tam-tam, eventual prin transfer … etc.
