Mihai Chirica a găsit soluția la criza energetică provocată de seceta îndelungată: să stingă lumina în Iași după miezul nopții. Este o rezolvare exact în spiritul administrației acestui impostor: mult spectacol, puține rezultate.
Este ca și cum ai pune un pansament peste o rană infectată, sperând că se va vindeca miraculos.
Suntem abia la începutul unei lungi serii de crize energetice provocate de schimbările climatice. Specialiștii arată clar: episoadele de căldură extremă se vor înmulți în anii următori, iar apa va deveni o resursă tot mai greu de găsit și mai prețioasă.
Soluția nu este să stingi lumina. Desigur, pe moment, reducerea consumului ajută. Dar, așa cum am văzut din reacțiile nervoase ale ieșenilor, varianta aceasta ține cel mult o vară, mai ales într-o țară care nu a uitat încă trauma întreruperilor de curent electric din ultimul deceniu al epocii Ceaușescu.
De fapt, ceea ce ar fi trebuit să facă un primar competent, dar Chirica nu a fost în stare să facă, este să găsească alternative moderne și eficiente de producere a energiei electrice.
Schimbările climatice și efectele lor devastatoare asupra stilului nostru de viață nu sunt o noutate. Știm cu toții acest lucru de ani de zile. Am fost avertizați. Un primar vizionar, așa cum există în alte orașe din România, s-ar fi pregătit din timp pentru acest moment.
Soluțiile există, nu costă mult și le-am prezentat chiar eu de cel puțin cinci ani.
România dispune de foarte mulți bani europeni prin Fondul pentru Modernizare al Ministerului Energiei, care pot fi folosiți de orașe tocmai pentru dezvoltarea unor capacități fotovoltaice și a unor sisteme de stocare care să acopere o parte importantă din consumul infrastructurii publice. Energia produsă ziua ar fi putut fi stocată și utilizată inclusiv noaptea, pentru iluminatul stradal.
Iașul nu are niciun program serios în această direcție. În schimb, Cluj-Napoca a obținut bani din Fondul pentru Modernizare pentru a construi un parc fotovoltaic de 4,83 MW, cu peste 6.900 de panouri. Estimarea municipalității clujene este că acesta va acoperi peste 50% din necesarul de energie electrică pentru iluminatul public și va reduce factura cu aproximativ 7 milioane de lei anual.
Chiar și orașele mai mici au soluții: Alba Iulia a realizat un parc fotovoltaic de aproximativ 778 kWp, cu 1.414 panouri, și a instalat aproape 500 de panouri pe cinci clădiri publice. Investiția, de aproximativ 3,8 milioane de lei, a beneficiat de finanțare externă nerambursabilă.
Mihai Chirica putea măcar să se documenteze consultându-i pe primarii colegi de partid, dacă i-a fost frică să adopte soluțiile pe care le-am propus eu în 2023.
Mai am și alte soluții simple, care nu mai depind de secetă sau de „nazurile” unei naturi în schimbare: un proiect integrat prin care deșeurile să nu mai reprezinte doar o problemă, ci să devină o resursă.
Biogazul recuperabil de la groapa de gunoi Țuțora și alte resurse rezultate din tratarea deșeurilor pot face parte dintr-un asemenea sistem de cogenerare, care să acopere necesarul a peste 5.000 de locuințe medii din Iași, adică al unui întreg cartier.
În 2023, când am prezentat această variantă, Iașul ar fi avut deja la dispoziție 100 de milioane de euro prin Programul UE POIM. Câți bani a obținut Mihai Chirica? Evident, zero euro.
Nu vorbim despre science-fiction. Vorbim despre tehnologii folosite deja în Europa și despre o direcție pe care Iașul trebuia să o studieze, să o pregătească și să o finanțeze de ani de zile.
Problema Iașului nu este lipsa ideilor. Problema este că orașul este administrat de un primar învechit, care nu produce decât machete și maculatură.
Poate le dă foc și măcar mai luminează astfel o stradă!
Marius BODEA
Senator USR de Iași
