Primăria Bârnova a eliberat autorizații de construire pentru blocuri cu locuințe colective în zone din Vișan în care nu există rețele publice de utilități (apă, canalizare, gaz metan și energie electrică). Inspectoratul de Stat în Construcții a intervenit și, în urma unui control din primăvara acestui an, a dispus primăriei că până în luna octombrie să inventarieze și să cartografieze rețele de utilități. Ba mai mult, urmare a aceluiași control, Prefectura Iași a deschis la cererea ISC un proces privind anularea autorizației de construire emisă pentru un bloc într-o zonă fără rețele de utilități publice. Primarul din Bârnova, liberalul Mihai Bălan, nu a ținut cont de măsurile dispuse de ISC și, în luna iunie a acestui an, a eliberat o autorizație de construire pentru un alt bloc cu 46 de apartamente pe o parcelă din aceeași zonă în care nu există rețele publice de utilități. Culmea, o lună mai târziu, în iulie, același Mihai Bălan a emis o dispoziție prin care revocă autorizația pe care tot el o semnase în iunie. Dispoziția nu are niciun efect însă, este egală cu zero. Singura cale legală de anulare a autorizației de construire era prin instanță, deschiderea unui proces la Tribunal la instanța de contencios-administrativ. Sub conducerea lui Bălan, Bârnova a devnit o junglă imobiliară. Controalele ISC și procesele deschise de Prefectură pentru anularea autorizațiilor ilegale nu au niciun efect, deoarece Bălan emite noi autorizații pentru aceleași blocuri construite ilegal. Autoritățile nu pot ține pasul cu Bălan.
În luna martie acestui an, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a descoperit în urma unor reclamații că Primăria comunei Bârnova a eliberat o autorizație de construire pentru un bloc de locuințe colective într-o zonă în care nu există rețele publice de utilități. În luna mai, ISC a înaintat Prefecturii Iași documentația prin care solicita instituției să ceară instanței de contencios-administrativ anularea certificatului de urbanism precum și a autorizației de construire emise de primarul Mihai Bălan pentru construirea blocului din Vișan pe strada Dealul Crăițelor.
Beneficiar al autorizației este Ovidiu Ionuț Ceapraga care a scos deja la vânzare apartamente în faza de proiect în blocul botezat Sunrise Apartaments.
La începutul lunii trecute, Instituția Prefectului Județului Iași a înregistrat la Tribunalul Iași cererea de anulare a autorizației și a certificatului de urbanism. Conform legii, odată cu introducerea acțiunii în instanța de contencios-administrativ de către Prefect, documentele pentru care acesta solicită anularea se suspendă de drept, iar lucrările trebuie sistate.
Conform unui răspuns transmis redacției 7IAȘI, Prefectura arată că motivele pentru care a introdus acțiunea în instanță sunt legate de faptul că „autorizația de construire 246/08.12.2025 a fost emisă în lipsa unei baze de date urbane constituite în condițiile legii, referitoare la rețelele publice de echipare edilitară din zonă, cu nerespectarea cerințelor privind echiparea cu utilități a parcelei(…)”. De asemenea, în privința certificatului de urbanism, prefectul Constantin Dolachi a comunicat că acesta a fost „emis cu nerespectarea condițiilor legale”.
Apavital și Delgaz Grid au emis avize negative. Nu există rețele publice în zonă
Primăria Bârnova a emis autorizația de construire deși în zonă nu există rețele publice de utilități, fapt care reiese și din avizele eliberate de către Apavital SA și Delgaz Grid. Companiile de utilități au anunțat investitorul prin avizele eliberate chiar la solicitarea acestuia că în zonă rețelele existente sunt unele private și că racordarea la rețele publice necesită realizarea unor noi investiții și doar în anumite condiții.
Prin „Avizul definitiv de amplasament” eliberat la data de 15.10.2025, Apavital SA îi comunica omului de afaceri Ovidiu Ionuț Ceapraga faptul că: „În urma analizării documentației depuse, vă comunicăm faptul că pe amplasamentul propus, Apavital SA nu are în exploatare și administrare rețele publice de transport al apei și rețele publice de canalizare”.
Bălan emite o nouă autorizație în aceeași zonă fără rețele de utilități
Deși în raportul de control ISC a impus Primăriei Bârnova să demareze „identificarea și cartografierea tuturor rețelelor executate pe raza UAT Bârnova indiferent de sursa de finanțare și cu precădere în zona Vișan”, tocmai pentru ca astfel de situații să fie evitate, la distanță de câteva luni, primarul Mihai Bălan a eliberat o nouă autorizație în condiții similare pe o parcele învecinată care de asemenea nu dispune de utilități publice.
ISC a fixat și termene până la care Primăria Bârnova să îndeplineasă cele două măsuri: 1 octombrie 2026 pentru identificarea și cartografierea rețelelor de utilități în satul Vișan și 1 octombrie 2027 pentru întreaga comună.
Bălan revocă autorizația, dar dispoziția este ilegală și nu are efecte juridice
Mai departe, situația devine targi-comică: după numai câteva luni de la controlul ISC, același Bălan a emis o dispoziție prin care revocă autorizația de construire pe care tot el a semnat-o. Dispoziția 17450/29.07.2026 (foto) nu are însă nicio valoare legală deoarece nu produce efecte legale. Singura modalitate prin care Primăria Bârnova putea anula propriul document este o acțiune în instanța de contencios-administrativ de la Tribunalul Iași.
Dispoziția este semnată de către primarul Bălan și de arhitectul-șef Ana Maria Amariei, fără a fi semnată și de către secretarul comunei, care asigură legalitatea documentelor.
Autorizația pe care primarul Bălan vrea să o anuleze cu o hârtie semnată pe genunchi privește un bloc cu 46 de apartamente pe o parcelă de 2.800 metri pătrați deținută de către firma Steel Waste SRL deținută de un anume Vasile Stoica.
Ce spune Legea? Primarul nu poate revoca propriul document decât pe calea instanței
Dispoziția semnată de către Bălan nu are niciun efect juridic, deoarece singura modalitate prin care autorizația putea fi anulată era pe calea instanței. Un jurist consultat de 7IAȘI a explicat care sunt etapele pe care Primăria trebuie să le parcurgă pentru anularea autorizației de construire.
„Potrivit principiilor de drept administrativ, un act administrativ individual care a produs deja efecte juridice (construcția a început, terțul are drepturi câștigate) nu poate fi revocat unilateral de emitent decât în condiții foarte restrânse, tocmai pentru protejarea securității raporturilor juridice.
Prin urmare, o „dispoziție de anulare” emisă direct de primar, fără parcurgerea procedurii legale sau fără o hotărâre judecătorească, este ea însăși un act contestabil în instanță, putând fi atacată de titularul autorizației”, a explicat acesta.
Cum lucrările la cel de al doilea bloc din zona Vișan au fost deja demarate, depășind stadiul săpăturilor și a pregătirii fundației, autorizația nu mai poate fi revocată pe cale administrativă, ci doar în instanță.
„Potrivit principiilor din Legea 554/2004 (contenciosul administrativ) și jurisprudenței administrative, un act administrativ individual poate fi revocat de emitent dacă este ilegal, dar numai cât timp nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice ireversibile — practic, doar dacă beneficiarul nu a început lucrările sau nu s-a bazat cu bună-credință pe autorizație. Odată ce construcția a demarat sau au apărut drepturi câștigate, revocarea unilaterală nu mai este posibilă.
Dacă autorizația a produs deja efecte, primăria (sau orice altă persoană interesată) poate introduce o acțiune în anulare la instanța de contencios administrativ, invocând nelegalitatea actului (documentație incompletă, lipsa avizelor, neconcordanța cu certificatul de urbanism etc.). Anularea se dispune atunci prin hotărâre judecătorească, nu prin dispoziție”, a mai precizat juristul consultat de 7IAȘI.
Tudor LEAHU
