România se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de tuberculoză în două regiuni distincte ale țării, potrivit medicilor de la Spitalul de plămâni „Marius Nasta” din București.
Medicii atrag atenția că sudul și estul țării prezintă un risc crescut de infectare cu bacilul Koch, agentul cauzator al tuberculozei, iar situația este agravată de nivelul ridicat al poluării din aceste zone. Într-un mesaj emis cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva TBC-ului, directoarea spitalului, medicul Beatrice Mahler, a subliniat impactul calității slabe a aerului asupra sănătății umane, arătând că cercetările indică o legătură directă între poluare și tuberculoză.
Evaluarea riscului de infectare cu bacilul Koch în contextul calității aerului aduce în prim-plan o perspectivă diferită asupra combaterii tuberculozei. Coordonatoarea Programului Național de Control al Tuberculozei, medicul Gilda Popescu, a atras atenția că în anul precedent România a înregistrat o ușoară creștere a cazurilor noi de tuberculoză, după o perioadă de zece ani de scădere constantă. Cu toate acestea, țara rămâne în continuare țara cu cea mai mare incidență a bolii în Uniunea Europeană.
Statisticile prezentate de Gilda Popescu arată că, în România, incidența tuberculozei a scăzut semnificativ de la începutul anilor 2000, dar în 2023 s-a înregistrat o creștere alarmantă. Județele Dolj, Giurgiu și Brăila se numără printre cele mai afectate, în timp ce județele Covasna și Harghita au reușit să mențină incidența sub media europeană.
Lucica Diţiu, directorul executiv al Parteneriatului Global pentru Oprirea Tuberculozei al Națiunilor Unite, a subliniat existența unei stigme sociale asociate cu tuberculoza, care descurajează pacienții să caute tratament adecvat. Dițiu consideră că este necesară o implicare mai activă din partea autorităților române în campanii de informare și conștientizare, având în vedere poziția alarmantă a țării în ceea ce privește incidența bolii.
Pe fondul pandemiei de COVID-19, s-au înregistrat forme tot mai grave de tuberculoză, iar pacienții dezvoltă rezistență la medicamentele noi, utilizate pentru tratarea bolii. Diţiu atrage atenția asupra necesității unui efort de cercetare mai amplu pentru diagnosticarea precoce și limitarea transmiterii bacteriei responsabile de tuberculoză. De asemenea, subliniază importanța unui susținut efort politic pentru implementarea unor programe eficiente de sănătate publică, care să ducă la scăderea incidenței bolii în rândul populației române.
