De mai mulți ani, ziarul ,, Bună Ziua Iași ,, îi face harcea-parcea, în fel și chip, pe cei care conduc Muzeul Literaturii Române , sau ,, Casa Pogor ,, , mai pe scurt. Tone de litere, care de care mai maronii și mai duhnitoare, au fost vărsate în ograda răbdătoare a boierului Vasile și în capul celor care îi administrează, cum pot și ei, moștenirea culturală.
Se vede însă că asta i s-a părut absolut în regulă unei tanti cu suflet liberal, Buzea pe numele ei, tanti ajunsă, cum-necum, directoare-adjunctă la muzeul cu pricina. Altfel cum s-ar putea explica prezența tănticii la un interviu video, găzduit taman de gazeta care pînă mai ieri stuchea pe voci multiple înspre muzeu.
Ori poate o fi mijlocit vreo chestie cleioasă colegul tantii directoare, ăla cu adeverință de securist, barbă de popă și obraz de lingău ? Da, ăla care sifonează tradițional dinspre curtea lui Pogor spre borta insectelor.
Oricum ar fi, bine că nu mai trăiește Pogor, c-ar fi pus mîna pe măturoiul ăl mare și-ar fi trimis-o pe tanti, călare pe măturoi, mai spre pîrăul Căcainei, să-și ostoiască pofta de mîl.
Și la urmă poate că i-ar fi zis așa, chișcător, ca la ,, Junimea ,, :
Buzea-n sus și Buzea-n jos,
Lustruiește prompt, frumos,
Și pe față, și pe dos,
Nici nu zici că-i răpciugos.
La anu’ și la mulți ani !
