Schimbarea din funcție inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), generalul Dan Iamandi, scoate la iveală mafiotizarea instituțiilor statului. Conducerile politice ale instituțiilor sau ministerelor acționează asemenea organizațiilor mafiote: atunci când cineva este împotrivă, trebuie eliminat. Nu în sensul lichidării, ci scos din circuit și decredibilizat profesional. Pe finalul anului 2025, IGSU a făcut obiectul mai multor controale menite să scoată la iveală nereguli în activitatea lui Dan Iamandi. S-au făcut verificări asupra modului de implementare a fondurilor europene, dar și în privința măsurilor manageriale din ultimii ani. În aprilie 2026, inspectorul general IGSU, generalul Dan Iamandi, își pierdea funcția printr-un ordin al ministrului de interne, Cătălin Predoiu, fiind detașat la Departamentul pentru Situații de Urgență, în subordinea lui Raed Arafat. Iamandi a contestat în instanță măsura, iar documentele depuse la dosar demonstrează cum se poate încălca legea și se pot comite abuzuri într-un mod șmecheresc, fără ca cineva să fie tras la răspundere. Dacă în România s-a vorbit despre legi sau decizii ale Curții Constituționale special pentru infractori, iată că s-a ajuns ca până și programele de guvernare de la investirea Guvernelor să conțină măsuri cu „dedicație”. S-a ajuns ca pe lângă majorarea TVA sau alte măsuri care definesc politica unei țări, programul de guvernare să cuprindă o măsură punctuală, care viza o singură persoană: șeful IGSU.
Astfel, decizia schimbării din funcție a lui Iamandi a fost pregătită cu un an de zile înainte și s-a făcut cu dedicație printr-un act asumat atât de Guvern cât și de Parlament. Asta nu înseamnă că decizia are o bază legală, ci doar că artizanul schimbării lui Iamandi s-a folosit de o golănie pentru a scăpa de șeful IGSU. Măsura schimbării lui Iamandi a fost introdusă în programul de guvernare de șeful DSU și avea menirea de a-l transforma pe Iamandi într-un soi de breloc la cheremul lui Arafat. Măsura nu se regăsește în documentul oficial publicat pe site-ul Guvernului și al Parlamentului, ci într-o anexă la programul de guvernare privind situațiile de urgență care a fost întocmită de Raef Arafat și care nu a fost publicată nicăieri. Șeful IGSU a aflat despre această golănie la un an distanță, în momentul în care a fost ”demis” prin detașare, măsura fiind invocată în documentele care au stat la baza emiterii ordinului ministrului Predoiu.
„Motivul detașării a fost inclus în nota de raport nr.12198/03.04.2026 și prevede punerea în aplicare a Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025 prin care s-a acordat încrederea Guvernului pentru realizarea programului de guvernare. Astfel, în Anexa nr.2 a programului de guvernare a fost propusă măsura nr. 1 ce viza ”detașarea inspectorului general al IGSU la departamentul pentru Situații de Urgență – Direcția Generală pentru Protecție Civilă pe o perioadă de 6 luni cu posibilitatea de prelungire, în vederea desfășurării unor activități de analiză a cadrului normativ existent la nivelul celorlalte state ale Uniunii Europene, precum și a actelor normative aflate în stadiu de proiect până la acel moment, respectiv elaborarea sub coordonarea directorului general al DSU a unor proiecte de acte normative necesare implementării programului de guvernare.” a precizat generalul Dan Iamandi în documentele depuse la Curtea de Apel Iași.
„Motivul detașării este abuziv și reprezintă o măsură sancționatorie”
Iamandi susține în fața judecătorilor că schimbarea sa din funcție nu are o bază reală, temeinică, ci reprezintă un act de răzbunare din partea șefului DSU, Raed Arafat, ca urmare a refuzului său de a aproba planul de reorganizare propus de acesta. Faptul că între Iamandi și conducerea DSU și a Ministerului de Interne există un conflict deschis este evident. Presa centrală a relatat faptul că, în ultimele luni din 2025, Iamandi și Raed Arafat s-au contrat pe tema restructurării și comasării instituțiilor din subordinea DSU. Iamandi s-a opus planului de reorganizare propus de Raed Arafat, considerându-l nefezabil. Mai mult, după explozia blocului din Rahova, la solicitarea lui Arafat, Ministerul de Interne a trimis Corpul de Control la IGSU, într-o acțiune care l-a vizat direct pe generalul Dan Iamandi.
„Presupusul motiv de detașare reprezintă în fapt o măsură arbitrară și abuzivă împotriva unei poziții instituționale a subsemnatului împreună cu întreaga conducere a IGSU în ceea ce privește reorganizarea unităților subordonate IGSU. Nelegalitatea actului rezidă din încălcarea normelor imperative privind competența emitentului ordinului, procedura și motivarea actului, precum și absența posibilității de refuz. Netemeinicia este dată de motivul detașării care este unul abuziv și reprezintă în fapt o măsură sancționatorie.” susține generalul Iamandi în fața judecătorilor de la Curtea de Apel.
„Demis” prin ordin de detașare
În februarie 2018, prin decizia 34/2018, prim-ministrul interimar de la acea vreme, Mihai Fifor, l-a împuternicit pe generalul Iamandi să îndeplinească funcția de inspector general al IGSU. Ulterior, mandatul său a fost prelungit de premierul Viorica Dăncilă până la organizarea concursului pentru funcția de inspector general. În 2019, Iamandi câștigă concursul pentru postul de inspector general al IGSU.
Prin ordinul II/670/14.04.2026 emis de ministrul de interne Cătălin Predoiu (foto), generalul Iamandi a fost detașat la Departamentul pentru Situații de Urgență – Direcția Generală Protecție Civilă, direct în subordinea lui Raed Arafat. În aceeași zi, șeful IGSU contestă măsura pe cale administrativă, cerând ministrului Predoiu anularea ordinului sau încetarea detașării și revenirea pe funcția de inspector general. Iamandi invocă nelegalitatea actului și faptul că a fost lipsit de dreptul de a refuza detașarea.
„Din analiza ordinului ministrului, nu reiese niciun element care ar putea contura emiterea unui astfel de act administrativ, acesta fiind emis în mod unilateral și nemotivat. Având în vedere că la data comunicării am identificat o serie de motive de nelegalitate, dar și motive prin care puteam solicita refuzarea și încetarea detașării potrivit dispozițiilor legale, prin raportul personal înregistrat la IGSU sub nr. R/15291/14.04.2026 am solicitat revocarea sau încetarea detașării. Prin acest demers am urmărit executarea în continuare a prerogativelor funcției de inspector general al IGSU ținând cont că nu au fost identificate motive care ar putea justifica detașarea.” precizează Dan Iamandi.
Repus provizoriu pe funcție de instanță
La o săptămână de la emiterea ordinului de detașare, Iamandi a atacat în instanță documentul cerând suspendarea efectelor acestuia. În mai 2026, Ministerul de Interne răspunde la contestația prealabilă formulată de Iamandi, refuzând atât anularea ordinului cât și încetarea detașării.
„Ca răspuns la plângerea prealabilă, arăt faptul că ministrul de interne mi-a comunicat adresa nr 38237/18.05.2026 prin care a refuzat anularea ordinului de detașare întrucât «actul administrativ menționat a intrat în circuitul civil și și-a produs efecte juridice». În ceea ce privește încetarea detașării, s-a apreciat că nu au fost prezentate motive personale temeinic justificate care să fundamenteze admiterea cererii”, susține generalul Dan Iamandi.
Astfel, fostul șef al IGSU deschide un al doilea proces împotriva Ministerului de Interne în care vizează fondul cauzei, respectiv desființarea ordinului emis de ministrul Cătălin Predoiu.
„Solict în principal anularea ordinului viceprim-ministrului afacerilor interne nr.II/670 din 14.04.2026 prin care s-a dispus detașarea subsemnatului din funcția de inspector general al Inspectoratului General pentri Situații de Urgență. În subsidiar, solicit constatarea încetării detașării la data de 05.05.2026 având în vedre că activitatea pentru care s-a dispus detașarea nu mai este necesară și prin urmare dispunerea exercitării funcției de inspector general al IGSU.” se arată în plângerea adresată Curții de Apel Iași de către generalul Dan Iamandi.
Pe 30 iunie 2026, Curtea de Apel s-a pronunțat în dosarul privind suspendarea ordinului de ministru. Judecătorii au admis cererea lui Iamandi și au dispus suspendarea măsurii detașării. Decizia instanței nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că Iamandi se întoarce pe postul de inspector general al IGSU. Ministerul de Interne a atacat deja decizia Curții de Apel, urmând ca recursul să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție. Procesul pe fond privind anularea ordinului se află abia la început și va avea primul termen pe 14 septembrie 2026.
Rareș Neamțu
