Deputat de Iași și fost ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, vorbește într-un interviu acordat publicației 7IAȘI despre două teme „sensibile” pentru publicul ieșean: tragedia de la Spitalul Sf. Maria, unde mai mulți copii și-au pierdut viața din cauza infecțiilor nosocomiale contactate în spital, și despre cum a pierdut Iașul finanțarea pentru construirea Institutului Regional de Boli Cardiovasculare. Nu sunt singurele teme abordate în interviul acordat de fostul ministru al Sănătății, alte investiții în sistemul sanitar ieșean, fiind explicate pe larg de către acesta. Însă, răspunsurile lui Rafila lămuresc intrigi care au lăsat un gust amar ieșenilor, în special din cauza interpretărilor oferite de politicieni la acel moment, adică într-o perioadă electorală. Confruntându-se cu o promisiune electorală imposibil de onorat, conducerea Consiliului Județean Iași a acuzat că jocurile politice de la nivel central au văduvit Iașul de o finanțarea care i se cuvenea din fonduri PNRR.
Rafila combate această teză: „Noi discutăm la Iași de un spital regional de urgență care are 20 de săli de operație, iar institutul acesta (Institutul de Boli Cardiovasculare – n.r.) avea și el aproape 20 de săli de operație! Eu înțeleg că trebuie să existe totuși și adresabilitate și resursă umană calificată care să poată să lucreze în aceste facilități medicale și să existe o nevoie de servicii care să utilizeze integral aceste capacități. Nu construim spitale de dragul construcției, ci construim spitale care răspund nevoilor de sănătate.
(…) Vorbim de un proiect care era cu o sumă foarte mare, care era automat depunctat pentru că practic nu mai rămâneau resurse pentru alte spitale.
(…) Cifrele avansate de Consiliul Județean Iași au tot variat, le-au modificat, niște sume absolut nerealiste! Nu știu cum au putut să facă chestiunea asta. Aveau un studiu de fezabilitate, finanțat de Consiliul Județean. Cum s-a făcut, de ce s-a făcut așa, mi-e greu să spun”
Alexandru Rafila a vorbit despre tragedia de la Spitalul de Copii Sf. Maria și prin prisma interacțiunii pe care a avut-o cu managementul unității medicale în perioada în care conducea Ministerul Sănătății: „Acolo a fost o problemă de management. De exemplu, s-a aprobat o listă de dotări, de investiții, după care se doreau alte achiziții decât cele care fuseseră inițial agreate”
Reporter: Care considerați că sunt cele mai importante proiecte sau intervenții pe care le-ați realizat în calitate de reprezentant al Iașului în Parlamentul României?
Alexandru Rafila: Atât ca ministru al Sănătății cât și în calitatea mea de deputat de Iași am lucrat foarte mult pentru ca sistemul de sănătate ieșean să se dezvolte. Am sprjinit și finanțat diverse proiecte de reabilitare, modernizare și dotare a unităților medicale din Iași. Cel mai elocvent exemplu este Spitalul de Neurochirurgie în care s-au realizat investiții consistente, de peste 100 de milioane de lei, și astfel avem la Iași un centru unic în țară. Putem să vorbim iarăși despre investițiile de la Spitalul Sf. Spiridon. Se știe foarte bine că acest spital funcționează în niște clădiri foarte vechi și din acest motiv am sprijinit reabilitarea mai multor corpuri ale unității medicale.
Au fost proiecte ce au ținut, de exemplu, de chirurgia plastică pediatrica și pentru terapie intensivă. La Spitalul Sfânta Maria există nu numai probleme, ci și un centru de excelență în chirurgia plastică pentru copii. De asemenea, în mai multe spitale din județul Iași, cred că la Pașcani, dacă nu mă înșel, la un moment dat, am acordat fonduri pentru reabilitare.
Cred însă că proiectul cel mai important, însă, este cel al Spitalului Regional de Urgență.
Reporter: Dacă tot ați adus vorba despre proiectul Spitalului Regional de Urgență Iași, care a trecut prin multiple întârzieri, care este statusul actual și când va deveni operațional?
Alexandru Rafila: Noi, când am venit la Ministerul Sănătății, la sfârșitul anului 2020, aceste proiecte pentru Spitalele Regionale nu funcționau și am reușit să le deblocăm. Iașiul a fost pentru un timp semnificativ pe primul loc între cele trei spitale regionale. Spitalul Regional de Urgență de la Iași a fost primul spital pentru care a fost făcută licitația și s-a și realizat proiectul tehnic și ulterior, s-a trecut la amenajarea terenului. Este o investiție semnificativă de mai multe zeci de milioane de euro, care a dus la excavarea la circa 500.000 de metri cubi de pământ și la pregătirea întregului areal pentru construcția efectivă a spitalului. Ulterior s-a finalizat licitația pentru construcția efectiva, e adevărat, cu multe contestații, dar asta nu are legătură cu Ministerul Sănătății sau cu Parlamentul României. S-a adjudecat construcția propriu-zisă a spitalului și ar fi trebuit deja să înceapă lucrările efective, dar probabil că există niște probleme.
Nu putem să trecem cu vederea că Iașul, într-un fel sau altul, răspunde de județele din Moldova, din punct de vedere ale excelenței medicale, fiind un centru universitar foarte puternic, iar ceea ce cred că este cel mai important și lucrul acesta l-am făcut personal, trebuie să existe o discuție permanentă cu Universitatea de Medicină și Farmacie pentru pregătirea cadrelor care urmează să lucreze în acest spital. Pregătirea aceasta trebuie să înceapă încă de acum, iar perspectivele de lucru pentru tinerii medici cred că sunt esențiale.
Reporter: Cum apreciați colaborarea dintre autoritățile locale, Ministerul Sănătății și Guvern în avansarea proiectelor majore de sănătate din regiunea Moldovei?
Alexandru Rafila: Știți cum este? De multe ori oamenii au o perspectivă exclusiv de natură politică, dar eu în toată activitatea mea m-am ghidat însă după alte principii. Sănătatea nu are culoare politică și nu ar trebui să folosim sistemul de sănătate și încrederea cetățenilor în el ca și armă politică. Și la Iași, ca și în multe alte locuri din țară, există de multe ori abordări politicianiste care însă nu fac bine. E bine să lucrăm împreună pentru aceleași obiective. Nu am avut polemici în general cu autoritățile locale, cu atât mai puțin la Iași. Cu domnul primar am o relație bună, de exemplu. Acolo avem o investiție consistentă la Spitalul Parhon și sper că aceasta să se și finalizeze cu bine
Reporter: Apropo de abordări politicianiste, în perioada în care ați fost ministru, a fost o problemă legată de finanțarea Institutului Regional de Boli Cardiovasculare de la Iași. Ați fost acuzat că ați blocat proiectul Consiliului Județean.
Alexandru Rafila: Este total neadevarat. Au fost dispute la acea vreme, doar pentru că cei de la Consiliul Județean Iași și unii politicieni din Iasi, au acuzat Ministerul că a blocat finanțarea Institutului pe criterii politice. Nu a fost deloc așa. A fost o minciună, îmi cer scuze pentru acest apelativ. Eu niciodată n-am blocat acest lucru.
Am discutat în repetate rânduri cu domnul profesor Tinică (Grigore Tinică, șeful Institutului de Boli Cardiovasculare-n.r.), pe toate palierele. Acolo era un proiect, era făcut un studiu de fezabilitate, care făcea ca acel Institut de Boli Cardiovasculare să aibă o dimensiune mult prea mare. O dimensiune care depășea posibilitățile de finanțare din PNRR și ar fi impus o cofinanțare foarte mare din partea Consiliului Județean sau a Ministerului Sănătății, de circa 40 %, dintr-un proiect care depășea 350 de milioane de euro. Însă a fost făcut acest studiu de fezabilitate de CJ, dar întotdeauna trebuie să dimensionezi aceste obiective raportat la posibilitățile de finanțare și nevoia de servicii medicale. Deci el nu cumva era supra-dimensionat ca cerere și acoperire? Păi era 100% supra-dimensionat! Noi discutăm la Iași de un spital regional de urgență care are 20 de săli de operație, iar institutul acesta avea și el aproape 20 de săli de operație! Eu înțeleg că trebuie să existe totuși și adresabilitate și resursă umană calificată care să poată să lucreze în aceste facilități medicale și să existe o nevoie de servicii care să utilizeze integral aceste capacități. Nu construim spitale de dragul construcției, ci construim spitale care răspund nevoilor de sănătate.
Reporter: Șefii Consiliului Județean au susținut, la acea vreme, că punctajele au fost măsluite și că Institutul de la Iași trebuia să primească mai multe puncte, fapt ce ar fi dus la finanțarea proiectului!
Alexandru Rafila: PNRR avea niște criterii care au fost aplicate și care nu erau politice. Au fost aplicate niște criterii care sunt transparente. Ele au fost aprobate prin hotărârea Guvernului României. Apropo, primul ministru al Guvernului României care a aprobat acele criterii, era, din câte îmi aduc eu aminte, de la Partidul Național Liberal. Așa că nu se pune problema de ingerințe politice. Criteriile nu au fost nici liberale, nici social-democrate, nici ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Au fost niște criterii obiective, măsurabile, cuantificabile, care au dus la acordarea unui punctaj. Vorbim de un proiect care era cu o sumă foarte mare, care era automat depunctat pentru că practic nu mai rămâneau resurse pentru alte spitale.
Prin urmare nu a fost absolut nicio chestiune politică. Din păcate, au fost abordări politicianiste. Se apropiau tot felul de alegeri și atunci s-a preferat genul acesta de discurs neadevărat în detrimentul colaborării și construcției raționale pentru ieșeni și pentru cetățenii din zona Moldovei, ceea ce, din punctul meu de vedere, este greșit!
Reporter: Mai este fezabil un astfel de spital în viitorul apropiat?
Alexandru Rafila: Sigur că da. Mai există în momentul de față și Spitalul de Pneumologie, care este un obiectiv prioritar cu impact regional pentru Moldova. Ambele investiții trebuie realizate, dar sigur, la niște dimensiuni care să permită finanțarea pe deoparte, cât și operaționalizarea și funcționarea lor în condiții de eficiență economică. Pentru că nu faci, de exemplu, 20 de săli de operații din care folosești maxim jumătate! Trebuie să le folosești în integralitatea lor. Asta era singura problemă. Iar cifrele avansate de Consiliul Județean Iași au tot variat, le-au modificat, niște sume absolut nerealiste! Nu știu cum au putut să facă chestiunea asta. Aveau un studiu de fezabilitate, finanțat de Consiliul Județean. Cum s-a făcut, de ce s-a făcut așa, mi-e greu să spun.
Ați luat atitudine publică în cazul tragediei de la Spitalul de Copii din Iași unde mai mulți copii au decedat din cauza infecțiilor nosocomiale. Cazul a frapat prin incompetența persoanelor aflate în diferite poziții de conducere și prin lipsa cunoașterii procedurilor și protocoalelor medicale de către majoritatea personalului medical. În calitate de președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, ce măsuri legislative credeți că trebuie adoptate pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete?
Reporter: Toată această chestiune s-a întâmplat din lipsa cunoașterii procedurilor și protocoalelor și mai ales din neaplicarea lor, și a unei incompetențe pe mai multe paliere, managerial, și la nivel de șef de clinică, și probabil la asistenți medicali.
Alexandru Rafila: Să știți că cel mai simplu și cel mai important element, nu știu dacă dumneavoastră percepeți asta, cel mai important element care previne transmiterea infecțiilor într-un spital este spălatul pe mâini. Și e bine să ai unde să o faci în condiții decente și dacă se poate, cât mai aproape și pentru pacienți și pentru personalul medical, iar aceste condiții înțeleg că nu erau întrunite. Eu nu știu exact, pentru că nu puteam să particip acolo la control ca și parlamentar, dar am înțeles că era o astfel de problemă. Pe viitor se pot introduce niște măsuri, măsuri de verificare a cunoștințelor , de verificare pe bune a cunoștințelor cadrelor medicale. Adică, în astfel de cazuri, să știe ei ce au de făcut și ce trebuie să aplice. Da, sigur că da, dar să știți că și acum pot, dar asta ține foarte mult de manager.
Managerul poate să stabilească o pregătire periodică și chiar trebuie să o facă pentru personal, mai ales pentru cei care sunt implicați în controlul infecțiilor în zona de terapie intensivă. Nu îl oprește nimeni ca la sfârșitul acestor ședințe de instruire să verifice modul în care au fost însușite cunoștințele, să le reia dacă este cazul, să ia niște măsuri administrative. Dar pentru ca să faci lucrurile acestea, nu trebuie să aștepți să vină Parlamentul să dea o lege că tu trebuie să-ți faci datoria ca și manager. Noi avem această abordare în momentul în care avem o legislație care este funcțională, care este în acord cu recomandările Uniunii Europene, să mai facem o lege care să ne spună că trebuie să respectăm legea?! Eu nu cred că asta este normal și din cauza aceasta avem de multe ori probleme. Pentru că aceia care sunt responsabili de conducerea unei anumite instituții caută tot felul de chichite legislative ca să explice de ce nu fac anumite lucruri. Eu cred că, deși ar trebui să caute legislația care le permite să facă și eu asigur că există această legislație disponibilă.
Personal, am fost implicat, începând cu 2018-2019, în elaborarea ghidurilor de bună practică în ceea ce privește controlul infecțiilor, s-a realizat un proiect cu fonduri norvegiene, împreună cu Institutul de Sănătate Publică din Norvegia. Acesta cuprinde ghiduri pentru epidemiologi, pentru microbiologi, pentru prescrierea de antibiotice și pentru asistenții medicali. Ele sunt la dispoziție, sunt pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică. Trebuie doar însușite și aplicate.
Discutând despre o legislație tehnică, ea nu trebuie reglementată în Parlamentul României, pentru că există legislatie suficientă, din punctul meu de vedere, în ceea ce privește controlul infecțiilor, că despre asta discutăm. Important este să o respecti și să o implementezi. Asta este problema principală.
Reporter: … deci a fost o problemă de management?
Alexandru Rafila: Eu am fost acolo la spital în cursul mandatului de ministru, iar din experiența mea personală cu fostul manager pot să spun că am avut probleme foarte serioase în ceea ce privește colaborarea. De exemplu, s-a aprobat o listă de dotări, de investiții, după care se doreau alte achiziții decât cele care fuseseră inițial agreate. Adică niște lucruri de genul acesta care nu fac altceva decât să întârzie sau să anuleze intențiile de dezvoltare a unei unități medicale importante, cum e Spitalul „Sfânta Maria”. Din punctul meu de vedere, ca și om de sănătate publică, acolo au fost probleme legate de managementul acestei instituții!
Reporter: Cum vedeți evoluția sistemului sanitar românesc și ce reforme considerați că sunt absolut necesare în viitor pentru creșterea calității actului medical?
Alexandru Rafila: Evoluția este într-o direcție favorabilă. S-au făcut investiții foarte mari și se finalizează multe, începând cu sfârșitul acestui an, primele spitale noi, care au fost realizate din PNRR. La Bistrița, până la sfârșitul acestui an va fi realizata noua clădire a Spitalului Județean de Urgență. Sunt multe alte spitale care se finalizează în PNRR. Centrele de mare arși de la Timișoara, Târgu-Mureș și București pe care le-am început în urma cu 2-3 ani se apropie de finalizare. Pana în 2029 se vor finaliza și cele trei spitale regionale de Urgență.
