Colegiul Medicilor Psihologi a eliberat un aviz de liberă practică unui psiholog care care a atestat, în mod fals, că o minoră, victimă a unui viol ar fi consimțit actul sexual.
Avizul de liberă practică a fost eliberat în octombrie 2025. După un an, aceeași instituție s-a trezit brusc la realitate și a cerut în instanță anularea dreptului de liberă practică emis pe numele psihologului Ionel Brătianu.
Brătianu a ocupat postul de șef al Centrului de Primire în Regim de Urgențã a Copilului Abuzat, Neglijat și Exploatat (CPRUCANE) și fusese condamnat în 2019 pentru comiterea infracțiunii de favorizarea infractorului. Prin prisma funcției pe care a deținut-o, Brătianu a întocmit un raport de expertiză psihologică care atesta date false pentru a scăpa un violator al unui minore de răspunderea penală.
Brătianu a fost interceptat de procurori cum se lăuda cu măsluirea raportului de evaluare a victimei violului: „trebuie să pregătească cea mai mare bere rece”, „treaba s-a rezolvat”, „trebuie să ne întâlnim să-mi faci cinste, mânca-ți-aș gura, că gata, cu adevărat, s-a desăvârșit”.
Victima violului, a fost „lovitã în mod repetat peste fațã cu palmele și obligatã sã întreținã un raport sexual cu inculpatul”
Colegiul Psihologilor din România cere anularea atestatului de liberă practică a psihologului Ionel Brătianu pe care, aceeași instituție, i l-a eliberat în octombrie 2025. Într-un proces deschis la Curtea de Apel Iași, Colegiul Psihologilor își motivează acțiunea prin faptul că atestatul a fost eliberat în mod fraudulos, cu încălcarea prevederilor legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog. Brătianu a fost șeful Centrului de Primire în Regim de Urgențã a Copilului Abuzat, Neglijat și Exploatat (CPRUCANE) și fusese condamnat în 2019 pentru comiterea infracțiunii de favorizarea infractorului. Prin prisma funcției pe care a deținut-o, Brătianu a întocmit un raport de expertiză psihologică care atesta date false pentru a scăpa un violator al unui minore de răspunderea penală. În 2019, Colegiul i-a anulat atestatul de liberă practică lui Brătianu, însă în anul 2025 l-au reprimit înrândurile psihologilor și i-au acordat dreptul de a profesa din nou. Conducerea Colegiului nu explică de ce i-au acordat lui Ionel Brătianu dreptul de liberă practică dacă acesta nu mai avea dreptul legal de a profesa această meserie.
Excluderea din colegiu ca urmare a condamnării
În martie 2019, Colegiul Medicilor din România a primit sentința Curții de Apel Iași privind condamnarea psihologului Ionel Brătianu la pedeapsa de 2 ani de închisoare cu suspendare precum și la pedeapsa complementară de interzicere a exercitării dreptului de a efectua evaluări sau expertize psihologice. Colegiul a decis anularea atestatului și excluderea acestuia din branșă.
„Întrucât fapta pentru care a fost condamnat pârâtul Ionel Brătianu a fost săvârșită în legătură cu exercitarea profesiei de psiholog, Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România a decis încetarea dreptului de liberă practică precum și radiere acestuia din Registrul Unic al Psihologilor conform Hotărârii nr. 6/31.10.2019.” – precizează reprezentanții CPR.
Eliberarea unui nou atestat în mod ilegal
Pe 22 august 2025, Brătianu solicită Colegiului obținerea atestatului de liberă practică în specializarea ”psihologie clinică”, treapta de specializare practicant, regim de exercitare sub supraveghere, cu acces în profesia de psiholog. Pe 25 august 2025 Brătianu susține proba interviului în cadrul cadrul Filialei Vaslui fiind declarat admis. Pe 19 septembrie, Comisia centrală de psihologie clinică avizează propunerea de re-admitere a lui Ionel Brătianu în cadrul Colegiului, iar pe 19 octombrie, Colegiul Director emite Hotărârea nr. 1 prin care aprobă deciziile comisiilor și emite atestate de liberă practică. Conform legii 213/2004, psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni în împrejurări legate de exercitarea profesiei nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberă practică. Colegiul invocă în acțiunea de la Curtea de Apel prevederile articolului 21 din legea 213/2004 care menționează de asemenea că
„Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este incompatibilă cu: a) desfășurarea oricărei activități de natură a aduce atingere demnității profesionale sau bunelor moravuri; respectiv c) folosirea cu bună știință a cunoștințelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.”
La aproape un an de la acceptarea lui Brătianu din nou în branșa psihologilor, conducerea Colegiului își dă seama că a comis o ilegalitate. Pentru a scăpa de răspunderea încălcării legii, conducerea Colegiului încearcă acum anularea atestatului lui Ionel Brătianu pe cale judecătorească. Pentru a obține anularea acestui document, conducerea colegiului a dezgropat trecutul sumbru al fostului șef al șeful Centrului de Primire în Regim de Urgențã a Copilului Abuzat, Neglijat și Exploatat (CPRUCANE).
„Astfel, la data depunerii cererii pentru obținerea atestatului de liberă practică în specialitatea psihologie clinică, pârâtul se regăsea în ipotezele prevăzute de art. 21 literele a și c din Legea 213/2004, împrejurare ce atrage nelegalitatea atestatului de liberă practică a cărui anulare o solicităm în cadrul prezentului litigiu. (…) faptele pârâtului sunt cu atât mai grave în condițiile țn care la data săvârșirii acestora, acesta deținea funcția de șef al Centrului de Primire în Regim de Urgență a Copilului Abuzat, Neglijat și Exploatat, funcție în virtutea căreia acesta avea tocmai obligația de a proteja victimele abuzurilor. Or, astfel cum reiese din hotărârile judecătorești anterior menționate, acesta nu doar că nu a procedat în această manieră, ci dimpotrivă, a acționat împotriva acestor categorii de persoane vulnerabile, favorizând abuzatorii. Pârâtul (n.r. – Ionel Brătianu) nu a protejat victima unui viol, ci pe făptuitorul acestei infracțiuni. Prin raportul de expertiză psihologică pe care l-a întocmit, Ionel Brătianu a consemnat o serie de date prin care a urmărit să determine organele de urmărire penală să rețină caracterul simulat al susținerilor persoanei vătămate cu privire la lipsa consimțământului la întreținerea raportului sexual cu inculpatul Butnaru Cristian și astfel să-l ajute pe acesta în vederea împiedicării tragerii lui la răspundere penală pentru infracțiunea de viol.” așa își motivează Colegiul Psihologilor cererea de anulare a atestatului eliberat în 2025.
Cum a măsluit Brătianu expertiza pentru a favoriza violatorul
Raportul psihologic depus de Brătianu la Parchet a fost întocmit de acesta astfel încât să reiasă în mod fals că victima și-a exprimat consimțământul pentru întreținerea raporturilor sexuale și astfel violatorul să scape de răspunderea penală. Ceea ce nu știa Brătianu este faptul că procurorii îi monitorizau convorbirile telefonice. Astfel, într-o discuție telefonică purtată de acesta cu violatorul la data de 6 iunie 2016, Brătianu îi dă asigurări lui Cristian Butnaru că ”nu avea cum să iasă viol”. Într-o altă discuție purtată cu soția violatorului, la data de 17.06.2016, imediat ce Brătianu a ieșit din sediul Parchetului de pe langă Judecătoria Bârlad, acesta i-a spus că trebuie să-i transmită soțului ei că „trebuie să pregătească cea mai mare bere rece”și că ”treaba s-a rezolvat”. Într-o altă discuție purtată cu fratele violatorului, Brătianu i-a spus acestuia că ”trebuie să ne întâlnim să-mi faci cinste, mânca-ți-aș gura, că gata, cu adevărat, s-a desăvârșit”.
Violator cu pile
Pentru violatorul Cristian Butnaru au intervenit, ilegal, atât Vasile Chelaru, șeful Poliției Bârlad la acea dată, și psihologul Ionel Brãtianu, șeful Centrului de Primire în Regim de Urgențã a Copilului Abuzat, Neglijat și Exploatat (CPRUCANE). Violul a avut loc pe 3 mai 2015, dupã ce victima, o fată în vârstă de 17 ani, inițial hãrțuitã la telefon de Cristian Butnaru, timp de mai multe zile, a fost abordatã de inculpat, care a amenințat-o și i-a cerut sã facã sex. Refuzat, Butnaru și-a chemat un prieten în ajutor (Ghintuialã Marian), împreunã cu care pur și simplu au luat-o pe sus pe minoră.
„Ulterior acestui moment, cele trei persoane s-au îndreptat împreunã cãtre barul amplasat vis-avis, unde au stat aproximativ 30 minute. În continuare, minora este condusã cu taxiul doar de cãtre Butnaru Cristian la imobilul unde locuiește inculpatul Ghintuialã și este urcatã – în timp ce este ținutã de mânã și trasã cu forța – la locuința aparținându-i lui Ghintuialã Marian (acesta din urmă coborâse pe traseu). A fost introdusã în interiorul apartamentului, ușa de acces în interiorul locuinței a fost inchisã, apoi a fost împinsã într-una din camere, lovitã în mod repetat peste fațã cu palmele și obligatã sã întreținã un raport sexual cu inculpatul’, se aratã în rechizitoriul transmis instanței.
Când victima violului a depus plângere la Poliția Bârlad, Butnaru a apelat la Ionel Brãtianu, prieten de familie, care a mãsluit raportul psihologic fãcut victimei în favoarea agresorului. În același timp, șeful Poliției Bârlad, comisarul-șef Vasile Chelaru, a încercat să ascundă sau să modifice probe din dosar, pentru ca plângerea minorei să fie clasată din lipsă de probe. În timpul cercetãrilor, procurorii l-au pus sub acuzare pe Ionel Brãtianu pentru comiterea infracțiunii de favorizare a infractorului și pe seful Politiei Bârlad pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. Urmare a extinderii verificãrilor, comisarul- șef Vasile Chelaru a fost inculpat și pentru instigare la fals și instigare la delapidare pentru alte fapte ce nu aveau legătură cu violul.
Pe 24 iunie 2016, Butnaru si Ghintuialã au fost arestati preventiv, iar Ionel Brãtianu a fost plasat în arest la domiciliu. Șeful Poliției Bârlad a fost plasat sub control judiciar. Ulterior, lui Brătianu i-a fost preschimbatã mãsurã preventivã cu cea a controlului judiciar, neavând voie sã plece din țarã sau sã profeseze ca psiholog. Pus sub acuzare, comisarul-șef Chelaru s-a retras din Poliție, pensionandu-se anticipat.
Butnaru a fost condamnat la 8 ani 2 luni pentru viol, iar ajutorul său Marian Ghintuială a primit o pedeapsă de 3 ani și 7 luni. Psihologul Ionel Brătianu a fost condamnat la 2 ani cu suspendare cu un termen de încercare de 3 ani și interzicerea exercitării profesiei de psiholog pe această durată, iar fostul șef al Poliției Bârlad a scăpat de acuzații, dosarul său fiind clasat după ieșirea la pensie. Butnaru a fost eliberat condiționat înainte de executarea întregii pedepse, dar intrat rapid înapoi în pușcărie pentru furt. A fost condamnat la 2 ani și 6 luni pentru furt, la care s-au adăugat alți 3 ani rămași neexecutați din pedeapsa pentru viol.
Rareș Neamțu
