DNA lovește „Rețeaua Harabagiu”.  Dosar de fraudă cu fonduri UE, trimis în judecată după o escrocherie cu 100.000 de euro

La sfârșitul anului trecut, Lucian Răchiteanu a fost trimis în judecată pentru pentru prezentarea de documente false sau inexacte cu scopul obținerii pe nedrept de fonduri active din bugetul Uniunii Europene @ Fapta se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani @ Firma lui Răchiteanu, Burov SRL, nu dispunea de întreaga sumă pentru cofinanțarea unui proiect ce presupunea construirea unui centru de agrement în mediul rural @ Răchiteanu a rulat aceiași bani prin conturile a două bănci, simulând astfel că deține întreaga sumă ce reprezenta cofinanțarea proiectului european @ AFIR a mirosit escrocheria și a sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă, care a înaintat dosarul la DNA @ Lucian Răchiteanu este cumnatul lui Mircea Rotariu, unul dintre interpușii fostului viceprimar Gabriel Harabagiu @ Răchiteanu și Rotariu i-au cedat lui Harabagiu una dintre societățile lor, Baby Shower SRL, care ulterior și-a schimbat denumirea în New Bauen Build SRL @ Această societate este reprezentată, prin procuri notariale, în fața instituțiilor statului, de către soția lui Harabagiu, Mădălina @ Soacra lui Harabagiu, Maria Țâmboi, este și ea angajată la această societate @ New Bauen Build deține mai multe locații pentru comerț stradal în parcul Expoziției, spații de comerț obținute de la Primăria Iași sub conducerea lui Harabagiu

Interlopii lui Harabagiu și Chirica au fraudat un proiect european în valoare de 285.000 euro finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR). În 2018, societatea Burov SRL, controlată de Lucian Răchiteanu, cumnatul lui Mircea Rotariu, obține o finanțare nerambursabilă pentru un proiect vizând construirea unui centru de agrement în mediul rural. Pentru semnarea contractului, firma lui Răchiteanu trebuia să facă dovada deținerii sumei de 394.929 lei, respectiv 84.776 euro, reprezentând 30% din valoarea proiectului, sumă cu care Burov trebuia să asigure cofinanțarea privată. Pe 16 mai 2018, Răchiteanu prezintă Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) două extrase de cont de la două bănci diferite din care rezulta că societatea ar deține suma de 402.575 lei, puțin peste suma minimă solicitată. Pe 28 iunie 2018 se semnează contractul de finanțare, iar pe 31 mai 2019 Burov primește un avans pentru derularea implementării în sumă de 456.533 lei, respectiv 98.000 de euro. La finalul lui 2019, în etapa de verificare a conformității primei tranșe de plată, AFIR descoperă extrasele de cont prezentate de Lucian Răchiteanu nu prezentau realitatea exactă a firmei și că SC Burov SRL nu deținea suma minimă pentru cofinanțare.

Contract reziliat și banii înapoi!

AFIR înțelege că a fost păcălită prin două extrase care atestau în fals existența banilor și reziliază contractul de finanțare.

„Este o chestiune tehnică foarte simplă, dar clară: beneficiarul trebuie să demonstreze că deține suma necesară cofinanțării proiectului. Beneficiarul trebuie să facă dovada deținerii sumelor de bani necesare prin prezentarea unor extrase de cont, iar acele sume trebuie să rămână în cont și să fie utilizate pentru proiect. Pe parcursul derulării proiectului, la depunerea cererilor de rambursare a cheltuielilor, inspectorii AFIR au obligația să verifice îndeplinirea acestei obligații”, explică Anghel Ficu, directorul AFIR Nord-Est.

După ce au realizat că au de a face cu o fraudă, inspectorii AFIR au întocmit un proces-verbal de constatare a neregulilor pe care l-au înaintat Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), iar de aici plângerea a ajuns la Direcția Națională Anticorupție. Totodată, AFIR emite un titlu de creanță aferent sumei achitate cu titlu de avans, solicitând companiei Burov să returneze cei 98.000 de euro încasați cu titlu de avans. În iulie 2020, Burov acționează în judecată Agenția solicitând anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor, a deciziei privind returnarea sumei de 98.000 de euro și menținerea valabilității contractului de finanțare.

Trei ceasuri rele pentru escroci

Ultimele luni din 2020 aduc vești din ce în ce mai proaste pentru Răchiteanu&co. Trei ceasuri rele, cum ar zice o vorbă din bătrâni. În lipsa returnării banilor încasați de Burov, în septembrie 2020, AFIR începe procedurile de recuperare a celor aproximativ 100.000 euro deschizând un proces la Tribunalul București împotriva societății lui Răchiteanu și a companiei de asigurări care a emis scrisoarea de garanție. Executarea garanțiilor înseamnă scoaterea la mezat a bunurilor și urmărirea debitorilor până la plata efectivă. La începutul lunii noiembrie, Tribunalul Iași respinge cererea de chemare în judecată depusă de Burov, judecătorii dând dreptate AFIR.

Pe 29 decembrie 2020, vine ultima și cea de a treia bombă: DNA îl trimite în judecată pe Lucian Răchiteanu pentru prezentarea de documente false sau inexacte cu scopul obținerii pe nedrept de fonduri active din bugetul Uniunii Europene, faptă ce se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Alba neagra cu banii din conturi

Sentința dată de Tribunalul Iași scoate la iveală gândirea infracțională a lui Răchiteanu în încercarea, aproape reușită, de fraudare a banilor europeni.  Din perspectiva prevederilor legale și contractuale, instanța a reținut că SC BUROV SRL ar fi trebuit să dispună de întreaga sumă aferentă cofinanțării la finalul zilei de 16.05.2018, dată la care s-au prezentat documentele la AFIR Iași în vederea contractării. Însă, la data de 16.05.2018, societatea lui Răchiteanu nu dispunea  de cei 394.929 lei necesari , disponibilul real fiind de 202.575.28 lei cu mult mai mic decât suma obligatorie. În fapt, extrasele de cont emise de cele două bănci relevă faptul că cei 200.000 de lei, reprezentând parte din cofinanțarea privată a investiției, au fost rulați între mai multe conturi bancare sub forma unui împrumut de către administratorul societății Lucian Răchiteanu. Astfel, pe 15.05.2018 Răchiteanu și încă o persoană fizică împrumută societatea cu suma de 200.000 de lei, Banca Transilvania eliberând un extras prin care confirma existența a 200.175 lei în contul societății Burov. După eliberarea extrasului, Răchiteanu transferă 200.000 lei din contul societății deschis la Transilvania într-un cont personal. De aici banii sunt trasferați către Burov SRL, tot cu tiltu de împrumut, dar de această dată prin cinci ordine de plata succesive într-un cont deschis la OTP Bank. Obține și de la OPT Bank un extras cu suma de 202.400 lei, iar în data de 16.05.2018 prezintă AFIR cele două documente susținând că astfel dispune de suma minimă pentru cofinanțarea privată a proiectului.

„Referitor la extrasele de cont, instanța constată că acestea trebuiau să facă dovada cofinanțării integrale concomitent, nefiind posibilă justificarea cofinanțării prin disponibil care, fiind rulat în modalitatea arătată, la finalul zilei când s-a depus cererea de finanțare în realitate nu era suficient pentru a acoperi valoarea integrală stabilită în sarcina beneficiarului. În consecință, se constată că reclamanta (n.r.- SC Burov SRL) nu a respectat obligația de a prezenta dovada cofinanțării private, în sensul că aceasta nu a dispus concomitent de suma totală la care era obligată pentru a acoperi cofinanțarea privată, extrasele de cont relevând fonduri insuficiente pentru a se putea considera ca fiind îndeplinită condiția implicării financiare obligatorii a reclamantei.” precizează judecătorii de la Tribunalul Iași

„O abatere care a afectat iremediabil”

„Referitor la solicitarea de menținere a efectelor contractului de finanțare, instanța reține că orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia. Ori în speță, s-a constatat existența unei nereguli, determinând incidența prevederilor contractuale referitoare la pactul comisoriu, abaterea de la legalitate afectând criteriul de eligibilitate, fără de îndeplinirea căruia nici nu s-ar mai fi încheiat contractul de finanțare. Față de natura și detinația fondurilor alocate proiectului, beneficiarul (n.r. – SC BUROV SRL) este ținut a respecta condițiile asumate în ce privește solicitarea/acordarea finanțării nerambursabile, fiind în culpă exclusivă în ce privește neregula constatată , neputând invoca principiul proporționalității în contextul în care prin conduita sa, sancționată de pârâtă (n.r. – AFIR) , a făcut imposibilă continuarea contractului, în cauză nefiind vorba despre o abatere ușoară care să poată fi remediată, ci de o abatere care a afectat iremediabil chiar condițiile în care a fost acceptată cererea de finanțare”, se arată în motivarea sentinței de la Tribunalul Iași.

Răchiteanu nu se lasă

Sentința Tribunalului a fost atacată cu recurs de către SC Burov SRL. Unele dintre motivele de recurs invocate de avocații lui Lucian Răchiteanu frizează ridicolul. Apărătorii societății dau vina pe Ghidul solicitantului pentru frauda comisă de Răchiteanu, afirmând că documentul care reglementează acordarea fondurilor europene conține prea multe reguli pe care, ATENȚIE!!!, dacă nu le respecți poți fi sancționat! ” Ghidul solicitantului, fie că este al OIPOSDRU, fie al AFIR, fie al unei autorități cu rol în acordarea fondurilor europene, este un act normativ care conține foarte multe reglementări, care, dacă nu sunt respectate, chiar și din neglijență, pot conduce la corecții financiare ce puteau fi evitate. Ghidul solicitantului este un act normativ, cuprinde dispoziții echivoce, neclare și în plus, spre deosebire de alte ghiduri adoptate pentru alte submăsuri, este nepublicat în Monitorul Oficial, aspect pe care onorata instanță l-a verificat și l-a constatat deja”- se arată în documentul depus la Curtea de Apela Iași. Ăsta tupeu de escroc! Cine o mai fi inventat regulile și sancțiunile să nu poți face ce vrei cu banii statului!

Cine sunt interlopii lui Harabagiu și Chirica?

Lucian Răchiteanu este cumnatul lui Mircea Rotariu, unul dintre interpușii fostului viceprimar Gabriel Harabagiu. Răchiteanu și Rotariu i-au cedat lui Harabagiu una dintre societățile lor, Baby Shower SRL, care ulterior și-a schimbat denumirea în New Bauen Build SRL. Această societate este reprezentată, prin procuri notariale, în fața instituțiilor statului, de către soția lui Harabagiu, Mădălina. Soacra lui Harabagiu, Maria Țâmboi, este și ea angajată la această societate. New Bauen Build deține mai multe locații pentru comerț stradal în parcul Expoziției, spații de comerț obținute de la Primăria Iași sub conducerea lui Harabagiu.

Mircea Rotariu este cel care a agresat ziariștii de la 7 Iași și Reporteris după publicarea unor anchete cu privire la legăturile strânse cu viceprimarul Harabagiu și la afacerile lor ilegale. Rotariu a vandalizat mașinile redactorilor de la 7Iași, împroșcându-le cu fecale timp de aproximativ două luni. Rotariu a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași pentru aceste fapte. Tot Rotariu a fost folosit de primarul Mihai Chirica și viceprimarul Gabriel Harabagiu pentru a agresa ieșenii de pe Esplanada Oancea care protestau împotriva unui proiect imobiliar aprobat ilegal pe spațiul verde din acea zonă. Rachiteanu, Rotariu și Harabagiu mai sunt legați împreună de o afacere imobiliară din zona Palas, cu un teren retrocedat pe amplasamentul institutului INCERC.

Rareș Neamțu

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here