Dezvoltatorul proiectului Copou Garden Residence, Daniel Niculiță, afirmă că aspectele consemnate în actul de control de către inspectorii Antifraudă nu au o bază legală. Niculiță arată că activează în domeniul imobiliar de aproape 20 de ani și că niciodată nu s-a pus problema să facă evaziune fiscală sau să nu plătească sumele datorate către bugetele publice. Dezvoltatorul spune că atitudinea inspectorilor, modul cum a fost redactat actul de control și mai ales comunicarea publică a celor de la Antifraudă demonstrează că în realitate acțiunea acestora excede tiparului unui control independent, fiind mai degradă o chestiune direcționată. Realitatea din teren este alta, iar omul de afaceri spune că legea îi dă dreptate.
”Construiesc și vând apartamente de aproape 20 de ani. Am plătit taxe și impozite către bugetul local și bugetul de stat de milioane de euro. Nu am folosit firme fantomă și nici interpuși. Toată averea este la vedere, în conturi și sub formă de proprietăți. Nu am falimentat nicio societatea, nu am lăsat în urmă nicio datorie la stat. Toți banii câștigați sunt în țară, la vedere. Să vină să spună cineva că ”m-am sustras” este o mare minciună! Se vede mai degrabă o răutate, o tendință, nu imparțialitate. În instanță voi cântiga cu siguranță!” A declarat Niculiță.
Confuzie între posesie și proprietate. Interpretare greșită a legislației fiscale
În comunicatul oficial, Antifrauda susține că dezvoltatorul ar fi utilizat un ”mecanism de disimulare” prin care a evitat plata taxelor către bugetul de stat, în special a impozitului pe profit. ”Schema” descrisă de către Antifraudă se referă la predarea apartamentelor către clienți pe baza unui proces verbal fără a fi încheiat un contract de vânzare cumpărare, iar prin această metodă nu ar fi fost evidențiate veniturile încasate și nu s-a plătit impozit pe profit.
Dezvoltatorul Copou Garden Residence precizează că inspectorii antifraudă au făcut o confuzie între dreptul de posesie și dreptul de proprietate. Din punct de vedere juridic și fiscal, posesia și proprietatea sunt două lucruri distincte. Argumentele dezvoltatorului se bazează pe mai multe prevederi din legislația fiscală de care inspectorii antifraudă nu au vrut să țină cont.
”Legislația fiscală în vigoare spune că o promisiune de vânzare nu generează venituri. Totodată, veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt transferate riscurile și avantajele semnificative deținute de proprietar (Ordinul Ministerului de Finanțe nr 1802/2014). Atât timp cât proiectul nu este finalizat prin intabulare, iar dreptul de proprietate nu a fost transmis către clienți prin contracte de vânzare autentice sunt aplicabile cele două prevederi, deci nu se putea calcula baza impozabilă și impozitul pe profit aferent. Inspectorii au făcut confuzie între posesie, transmisă printr-un proces verbal de predare primire, și proprietate, drept care potrivit legii se transmite doar prin contract autentic. Deși le-am explicat acest lucru, inspectorii nu au înțeles sau nu au vrut să înțeleagă pentru că direcția și rezultatul erau stabilite înainte de începerea controlului.” declară Daniel Niculiță.
Recepția parțială nu a fost posibilă. Contractele perfectate la recepția finală.
Omul de afaceri spune că situația este una aberantă. El arată că proiectul a fost autorizat ca un tot unitar, fiind emisă o singură autorizație pentru toate cele 7 clădiri ale proiectului. Chiar dacă unele corpuri de clădire au fost finalizate începând cu anul 2022, din cauza legislației, acestea nu au putut fi intabulate. Dezvoltatorul a solicitat recepția parțială, etapizat, pentru corpurile finalizate, însă instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu nu au dat curs solicitărilor. Din cauza birocrației excesive, proiectul va fi recepționat abia la finalizare, anul acesta, ulterior putând fi perfectate și contractele de vânzare cumpărare.
”Legea nu interzice expres acest lucru, dar în același timp nu există nici reglementări și mecanisme clare care să permită recepția parțială a clădirilor finalizate, astfel că solicitarea noastră a fost declinată. Astfel, am fost nevoiți să așteptăm finalizarea întregului proiect pentru a începe demersurile de recepție pentru toate cele șapte clădiri, parc și parcare. Chiar dacă am finalizat corpuri de clădire încă din anii trecuți, apartamentele nu au putut fi vândute întrucât nu erau intabulate. Vânzarea nu s-a făcut nu pentru că a făcut Niculiță vreo șmecherie, cum spune Antifrauda, ci pentru că nu s-au putut face aceste operațiuni în mod legal. Statul vine și îmi spune că nu pot recepționa și nu pot vinde imobilele construite, după care același Stat vine și spune că nu am vândut în mod intenționat că să nu plătesc taxe și impozite! Este de-a dreptul aberant!” a mai precizat dezvoltatorul.
Fractură de logică în actul de control
Proprietarul proiectului din Copou insistă și arată că există o fractură de logică în toată această situație prezentată de Antifraudă. Niculiță susține că, atât el cât și proprietarii sunt mult mai interesați decât Statul să se poată efectua vânzările apartamentelor. Niculiță spune că pentru vânzarea finală el trebuie să mai încaseze de la clienți resturi de plată de aproximativ 20 de milioane de euro. Prin urmare, nu ar fi avut cum să amâne în mod intenționat vânzarea când el are de încasat o sumă enormă de bani.
”Gândiți-vă puțin. În momentul încheierii contractelor de vânzare, clienții trebuie să mai achite diferențele de bani dintre avansuri și prețul final stabilit. Pentru tot ce este construit acolo sunt în jur de 20 de milioane de euro de încasat. Antifrauda spune că eu intenționat am amânat încasarea a 20 de milioane de euro ca să evit plata către stat a 2 milioane de euro! Oare nu este ridicolă această afirmație?! Pe de altă parte, clienții, credeți că ei ar fi fost de acord să nu încheie contractele de vânzare cumpărare doar ca să nu plătească Niculiță taxe la stat?! Documentele nu s-au făcut pentru că tot statul a blocat acest lucru, iar clienții cunosc lucrul acesta.” a argumentat Daniel Niculiță.
