Gradul de civilizație al unui popor sau al unei națiuni poate fi identificat după modul în care își respectă mediul în care trăiesc, fie că este vorba despre jungla urbană sau natură. În oricare dintre aceste situații, omul își lasă o amprentă definitivă asupra locurilor pe care le-a vizitat sau în care a avut de lucru; din păcate de cele mai multe ori cu un puternic impact negativ.
Toți cetățenii au partea lor de vină pentru tonele de deșeuri și mormanele de gunoaie ce pot fi observate cu ușurință în proximitatea așezărilor urbane sau rurale. Probabil că acest fapt se datorează lipsei unei educații adecvate în ceea ce privește protecția mediului, a unui amestec de dezinteres general din partea autorităților responsabile și a companiilor care oferă servicii în domeniul colectării selective, salubrizării și reciclării. Generații întregi, începând cu bunicii și străbunicii noștri, au fost private de informații utile, exemple de bune practici și îndrumări despre ce poate face fiecare dintre noi pentru a proteja mediul înconjurător sau pentru a reduce cantitatea de deșeuri pe care o generează uzual; asigurând astfel un viitor mai curat celorlalte generații. Desigur, sunt la fel de (i)responsabili și cei din prezent; poate chiar mult mai mult decât ceilalți.
În era tehnologiei și a informații distribuite instant, la viteze amețitoare, nu societatea nu este în stare să promoveze spiritul civic și asumarea responsabilității pentru consecințele faptelor cetățenilor. Probabil așa s-a ajuns la situația în care România devine încet, un mare spațiu de depozitare al deșeurilor.
Primăriile și companiile de salubritate nu sunt capabile să gestioneze, educe și să tragă la răspundere oamenii și firmele care nu respectă legislația de mediu. În cele mai multe cazuri, oameni nu știu cum să colecteze selectiv și mai ales cum trebuie să continue acest proces pentru a se putea recicla. Într-un scenariu ideal, toți angajații companiilor care se ocupă de salubrizare și reciclare ar trebui să fie ambasadorii acestui comportament responsabil și un exemplu de bune practici în viața cotidiană. Oare câți dintre ei fac asta?
“Ne confruntăm cu un fenomen îngrijorător, care ne afectează pe toți și care ne poate strica viitorul. Suntem înconjurați de gunoaie și deșeuri, pentru că nu avem educația și tradiția necesară pentru a conștientiza impactul dramatic pe care îl avem asupra mediului. Dacă vom continua în acest ritm, vom distruge solul, apa și aerul într-un mod iremediabil. Și în acest mod, am putea distruge viitorul copiilor noștri. În această perioadă, lucrez în Senatul României la un proiect de lege prin care să mărim drastic amenzile pentru poluatori, persoane juridice sau fizice. Iar în etapa următoare să fie introduse popriri pe conturile bancare și pe alte surse de venit; dacă nu își plătesc amenzile. De asemenea, iau în calcul o propunere prin care să limităm drastic importurile de deșeuri în țara noastră, cu scop de reciclare. Consider că este necesar un regim special al acestui tip de activitate și că este nevoie de companii care dovedesc că dețin tehnologia și fluxul de reciclare și reintroducere a bunurilor pe piață; înainte de a le fi acordate licențe de funcționare. În caz contrar, ne putem trezi oricând cu mormane de gunoi în curtea vecinilor, importate peste noapte pentru a fi reciclate dar depozitate aiurea; așa cum s-a întâmplat recent în vestul țării ”, explică senatorul USR PLUS, Cristi Berea.
România este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de colectare selectivă și reciclare; fiind aproape de o procedură de infringement la acest capitol. În acest context, mediul urban și cel rural ar trebui să fie suprapopulat cu campanii de informare și conștientizare din partea celor responsabili. Iar Garda de Mediu să fie omniprezentă și mai întâi să facă prevenție iar apoi să amendeze.
