7IAȘI a studiat toate cele 26 de volume ale Dosarului Tabla în care este judecat președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, pentru o mită primită în calitate de ministru al Mediului @ Timp de cinci luni au fost interceptate convorbiri telefonice, SMS-uri și s-au făcut filaje @ La mai puțin de o lună, DNA avea deja un colaborator care detaliase toată schema și oferise informații importante @ Au existat însă și scurgeri de informații, ministrul Alexe fusese prevenit @ Combinatul Liberty Galați a ajuns la mâna lui Costel Alexe din cauza haldei de zgură, aflată sub monitorizarea Ministerului Mediului @ Din muntele imens de zgură combinatul extrăgea anual 900.000 de tone de fier @ Costel Alexe i-a înmânat lui Ionel Borș, country-manager al combinatului Liberty, o hârtie scrisă la calculator în care erau menționate cantitățile de materiale necesare pentru construcția Arcaland @ Alexe i-a spus că e vorba despre o sponsorizare pentru o asociație non-profit (n.r. Asociația Help People and Nature – HPN) @ „Costel Alexe mi-a spus că «mă ocup de organizarea unei grădini cu păsări exotice» și chiar mă va invita după ce va finaliza acel proiect. Convingerea mea a fost că Alexe este implicat în acel proiect”, a declarat Ionel Borș la DNA @ După ce au aflat de ancheta DNA, membrii familiei Alexe au încercat să acopere afacerea cu documente @ S-a întocmit în fals o hotărâre AGA a asociației, semnată de către soția lui Costel Alexe, Raluca, și de către frații acestuia, Mihai și Florin Alexe @ Contabila firmei și a ONG-ului controlat de familia Alexe a recunoscut la DNA că, în realitate, documentele au fost înregistrate un an mai târziu @ Articolul a fost realizat în colaborare cu colegii de la Reporter de Iași
Anul 2021 debuta cu o bombă mediatică. Proaspăt ales în funcția de președinte al Consiliului Județean Iași și încă sub euforia puterii dată de victoriile electorale din 2020, Costel Alexe era torpilat de către Direcția Națională Anticorupție cu un dosar penal pentru luare de mită. Pe 4 ianuarie 2021, DNA cerea președintelui Iohannis încuviințarea pentru începerea urmării penale împotriva lui Costel Alexe, ministru al Mediului la data comiterii faptelor. Pe 7 ianuarie 2021, Alexe era pus sub acuzare în mod oficial și plasat sub control judiciar pentru o mită de peste 20.000 de euro primită de la combinatul siderurgic Liberty Galați, disimulată sub forma a două contracte de sponsorizare.
Alături de Alexe au fost puși sub acuzare alți trei membri ai familiei fostului ministru: soția Raluca, precum și frații Mihai și Florin. Împreună cu familia Alexe, în Dosarul Tabla mai sunt inculpați trei angajați ai combinatului Liberty: fostul director general, Bogdan Grecu, șefa departamentului juridic Mirela Gătin și șefa departamentului logistică, Nicoleta Fătu.
DNA s-a autosesizat din oficiu pe 5 august 2020, iar dosarul a fost instrumentat chiar de șeful Secției de combatere a corupției, Gheorghe Emil Moța. Pe 8 august a fost emisă ordonanța de începere a urmăririi penale față de infracțiunile de dare și luare de mită, iar câteva zile mai târziu mai multe persoane, printre care și ministrul, au fost puse sub supraveghere. Timp de cinci luni au fost interceptate convorbiri telefonice, sms-uri și s-au făcut filaje. La mai puțin de o lună DNA avea deja un colaborator care detaliase toată schema și oferise informații importante: Ionel Borș, country manager la Liberty Galați. Însă au existat scurgeri de informații, iar ministrul Alexe fusese prevenit că există o anchetă în ceea ce-l privește și a încercat să-și acopere urmele. 7IAȘI a studiat toate cele 26 de volume ale Dosarului Tabla și vă oferă în premieră detalii incendiare despre mita luată de ministrul Costel Alexe
Premeditarea: Hienele au ieșit la vânătoare
Pe 31 ianuarie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, a efectuat o vizită „de lucru” la combinatul siderurgic Liberty Galați. Nu a fost însoțit de alți oficiali din minister sau din structurile subordonate (Agenția pentru Protecția Mediului sau Garda de Mediu), ci de doi colegi de partid, ambii parlamentari de Galați.
Alături de Alexe, s-au prezentat la poarta combinatului, George Cătălin Stângă, fost senator la acea dată, actual deputat și președinte al PNL Galați împreună cu baronul Victor Paul Dobre, deputat PNL și fost ministru al Administrației și Internelor. Stângă era în 2020 membru al Comisiei pentru Mediu din Senatul României. Deși părea mai degrabă o vizită politică de curtoazie, conform informațiilor strânse de procurori s-a discutat despre managementul deșeurilor, halda de zgură și programul de conformare. Așadar, trei politicieni aflați la putere discută probleme tehnice pe care nu le stăpânesc, dar le pot influența politic.
Halda de zgură, mobilul mitei
Conform DNA, mita pretinsă de Alexe este în directă „legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură). ”
În dosar, procurorul menționează următoarele: „Persoana cu atribuții privind conducerea și controlul unor activități, când primește foloase pentru îndeplinirea nemijlocită a acestora, este subiectul activ al infracțiunii de luare de mită”. De asemenea procurorul șef Gheorghe Emil Moța precizează că pretinderea sau primirea de foloase de către un funcționar este luare de mită, iar intenția este cea directă, întrucât ministrul a prevăzut și urmărit rezultatul faptei sale.
Dacă în privința certificatelor verzi exista o procedură clară, chiar dacă intervenția ministrului era determinantă, dar marjele de acțiune erau restrânse, în ceea ce privește halda de zgură, Alexe putea influența decisiv modul de lucru. Liberty nu închisese halda la timp, avea o autorizație de mediu, însă se putea interveni oricând la nivel de minister pentru a influența ceea ce se întâmplă. În schimbul mitei primite de la Liberty, fostul ministru Costel Alexe urma să ajute Combinatul din Galați la „monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea depozitului de deşeuri neconforme”.
Halda de zgură era în urmă cu câțiva ani un „munte” de 54.000.000 tone de zgură, pe 110 ha, cu înălţimea unui bloc cu 20 de etaje. Depozitarea a fost stopată în 2009. Conform măsurilor de conformare incluse în Autorizaţia Integrată de Mediu nr 30/30.10.2007, eliberată de APM Galaţi, Combinatul Siderurgic putea continua exploatarea Haldei până la 01.07.2014, după care trebuia închisă, conform Avizului nr 37/2008, al APM Galați. Prin decizii politce, autorizația a fost prelungită, iar combinatul a avut dreptul să exploateze în fiecare an 900.000 de tone de fier din acel depozit.
Avantajele economice ale Combinatului „Liberty” sunt evidente. Extragerea din haldă a 900.000 de tone de fier anual, scutea combinatul de importarea în fiecare an a 900.000 de tone de fier vechi, cu costuri enorme. Așadar, orice păsuire obținută de Liberty cu bunăvoința Ministerului Mediului se traduce prin bani câștigați de combinat.
Din declarația martorului Ionel Borș, country manager la Liberty, reiese că, în timpul discuțiilor, Alexe a fost foarte interesat de către halda de zgură și obligațiile Liberty privind închiderea acestui depozit. “Preocuparea ministrului Alexe Costel referitoare la aceste subiecte reiese inclusiv din declarația martorului Borș Ionel care a susținut că, în timpul vizitei din ianuarie, ministrul și-a manifestat interesul pentru halda de zgură din interiorul combinatului, aspect de natură să constituie un element determinant în acceptarea pretinderii avansate de ministru.” – se arată în rechizitoriul DNA.
Alexe cerea șpaga pe față chiar în biroul său
După vizita la Galați, Alexe a identificat punctul nevralgic al Combinatului și a apăsat pedala pentru a-și atinge scopul. Au urmat cinci întâlniri directe la București în perioada aprilie -iunie 2020 între Alexe și country managerul Ionel Borș, toate având ca subiect eliberarea certificatelor verzi și măsurile privind închiderea depozitului de zgură. Ionel Borș, inițial suspect în această cauză, a colaborat cu procurorii dând detalii despre întâlnirile avute și discuțiile purtate. Prima întâlnire dintre Alexe și Borș a avut loc chiar în biroul ministrului. Pe 6 aprilie, Alexe i-a înmânat lui Borș o hârtie scrisă la calculator în care erau menționate cantitățile de materiale necesare pentru construcția Arcaland. Alexe i-a spus că e vorba despre o sponsorizare pentru a asociație non-profit (n.r. Asociația Help People and Nature – HPN). Prezentarea includea planșe ale unor construcții (hambare, hale) care au fost indentificate ulterior ca fiind domeniul achiziționat de firma Corporex SRL la Sculeni.
„Costel Alexe mi-a spus că «mă ocup de organizarea unei grădini cu păsări exotice» și chiar mă va invita după ce va finaliza acel proiect. Convingerea mea a fost că Alexe este implicat în acel proiect”, declara Ionel Borș în fața procurorilor.
În documentul dat de Alexe lui Borș era menționat următorul necesar de materiale fieroase: tablă – 2.800 mp, șipcă metalică gard 1.600 ml, bară rectangulară 15X15 – 120 ml, țeavă rectangulară 4X3 sau 4X4 – 1.000 ml, , tablă pentru pereți – 1.300 mp.
Prima șpagă: 7.200 euro
Borș a explicat în fața procurorului că funcția sa în cadrul companiei era una de reprezentare și nu executivă. Din aceste motive a transmis solicitarea de șpagă din partea ministrului Alexe directorului general al Liberty, Bogdan Grecu, care a fost de acord și a preluat problema spre rezolvare.
Pe 8 aprilie, Grecu i-a dat lista cu cantitățile cerute de Alexe șefului de depozit, Ionel Dumitru.
În declarația dată la DNA, Dumitru spune că nu știa că ar fi vorba despre o șpăgă către Alexe și relatează discuția cu Grecu: „Directorul mi-a dat o listă cu materiale spunând că vrea să sponsorizeze o fundație, urmând să verific dacă în depozitele de materiale există produse care s-ar plia pe acea listă, printre materialele cu mișcare lentă, cu vechime, pe care noi nu le-am mai putea folosi. Textual mi-a spus să găsesc ceva prin depozit, ce nu mai poate fi folosit de noi.”
În aceeași zi, șeful depozitului a comunicat că a identificat doar o parte din necesar: 250 mp tablă cutată și 1.116 ml țeavă de diverse dimensiuni.
În același timp, Grecu le-a informat pe șefa departamentului juridic Mirela Gătin și șefa departamentului logistică, Nicoleta Fătu, că trebuie făcută o sponsorizare către o asociație la solicitarea ministrului Alexe. Acestea au luat legătura cu soția lui Costel Alexe, Raluca, care le-a mai transmis încă o dată pe email solicitarea de sponsorizare în numele Asociației HPN, al cărei președinte este, pentru ca aceasta să existe și oficial înregistrată la combinat. Pe 13 aprilie este încheiat primul contract de sponsorizare având o valoare de 6.049 euro+TVA. Liberty nu oferă servicii de transport al produselor către clienți, însă în cazul șpăgii către Alexe au fost nevoiți să găsească o soluție. Astfel, au apelat la o societate de construcții care avea foarte multe lucrări la combinat. Declarația dată la DNA de Anton Coman, director al ICMRS Galați: ”Prestatorul principal al societății noastre este Liberty. În aprilie 2020, domnul Borș m-a sunat și m-a întrebat dacă am o mașină liberă pentru o cursă externă Galați – Iași pentru un transport de tablă cutată și profile metalice. Am fost de acord cu transportul întrucât activitatea societății depindea de contractele cu Liberty. Cursa nu a fost facturată.”
Ulterior, în timpul anchetei, ICMRS a facturat contravaloarea primului transport către Liberty.
Familia Alexe nemulțumită de șpagă: „A făcut un comentariu vulgar”
Pe 23 aprilie 2020, primul transport de tablă și profile metalice ajunge la Sculeni, la domeniul familiei Alexe. Șoferii de la ICMRS au ținut tot timpul legatură cu fratele lui Costel Alexe, Mihai, care i-a îndrumat spre locația unde trebuie descărcată șpaga. Din audierile făcute în dosar reiese că fratele ministrului s-a arătat nemulțumit de șpaga trimisă de cei de la Liberty. În declarația dată la DNA, directorul ICMRS, Anton Coman, spune că una dintre persoanele care a coordonat transportul a fost informată de către șoferi despre nemulțumirea exprimată de către cel care a recepționat marfa la Sculeni.
„Eu am aflat ulterior de la Cornel Simion (un subordonat – n.r.) că persoana care primise materialele (Mihai Alexe – n.r.) se arătase nemulțumită făcând un comentariu vulgar în legătură cu materialele primite. De la Cornel Simion, care este responsabil de transport, am aflat că transportul fusese efectuat la Iași, materialele fiind primite de fratele ministrului Mediului”
Alexe mărește pretențiile
Întâlnirile la București dintre Borș și Alexe au continuat, iar ministrul a formulat o nouă solicitare de sponsorizare. În iunie 2020, șeful de depozit este informat de către directorul general Bogdan Grecu cu privire la suplimentarea sponsorizării către Asociația HPN. De această dată solicitarea era de 3,9 tone de șipcă de gard și 12,1 tone de tablă. Însă combinatul nu produce tipurile și dimensiunile de produse solicitate de Alexe. Șeful de depozit a indentificat rulouri metalice cu dimensiuni mai mici cu o greutate de 16,1 tone care trebuiau prelucrate pentru a corespunde solicitărilor ministrului. Astfel, cei de la Liberty au fost nevoiți să apeleze la un partener care să prelucreze rulourile metalice produse de combinat și să le aducă la dimensiunile solicitate de ministrul Mediului. Întrucât situația economică a combinatului era grea, Liberty a căutat un partener care să accepte să facă prelucrarea tot sub formă de sponsorizare. Astfel apare Iuliana Stoian, director de Marketing, care discută cu firma Fier CTC și îi convinge să ajute combinatul. Stoian discută cu Raluca Alexe și îi cere dimensiunile exacte ale produselor finite pentru a fi transmise celor de la Fier CTC. Pe 10 iunie 2020, Raluca Alexe transmite către Stoian lista cu pretenții: tablă (4 m înălțime) – 1.000 mp, tablă (3,5 m înălțime) – 600 mp, tablă (3 m înălțime) – 450 mp, tablă (2,5 m înălțime) – 450 mp, tablă pentru pereți – 1.300 mp, șipcă gard – 1.600 ml. Lista este transmisă către Fier CTC care, după efectuarea calculelor, informează Liberty că le sunt necesare 22,6 de tone de rulouri. Liberty refuză să suplimenteze cantitatea și cere Fier CTC să prelucreze doar cele 16,1 tone trimise deja. Produsele au fost livrate direct de către Fier CTC în același loc, la Sculeni, pe data de 7 iulie 2020, valoare șpăgii fiind de această dată de 13.992 euro + TVA. Marfa fusese livrată fără să se mai fi încheiat vreun contract de sponsorizare sau altfel de document.
DNA cooptează primul colaborator
În primele zile din august 2020, DNA începea cercetările în Dosarul Tabla. Au fost emise mandatele de interceptare a convorbirilor și de supraveghere tehnică. Informațiile procurorilor cu privire la șpaga primită în natură erau că produsele au fost livrate la Sculeni, la domeniul deținut de ministrul Mediului. Când au făcut verificările, au constatat că domeniul se află în proprietatea firmei Corporex SRL, societatea la care soția lui Alexe, Raluca, era unic asociat și administrator. Astfel, DNA a solicitat încă din primele zile ANAF să efectueze un control la Liberty Galați și să ridice informații și documente cu privire la relațiile contractuale dintre combinat și firma Corporex. Răspunsul venit în urma verificărilor a fost că Liberty nu aderulat niciun fel de relație comercială cu firma familiei Alexe. Însă procurorul îl audiază pe 3 septembrie pe contry managerul Ionel Borș și obține primele detalii care fac lumină.
Se dă alarma! Încep să falsifice documentele
Borș dă alerta la Liberty și cere să se pună documentele în ordine, fără a da detalii de ce. Și ministrul Alexe pare să fi fost alertat de cineva cu privire la ancheta ce se derula la DNA. În mare grabă, familia Alexe încearcă să se acopere de documente și începe comiterea falsurilor. În aceeași zi, pe 3 septembrie, DNA înterceptează mai multe sms-uri și convorbiri telefonice între Raluca Alexe și Nicoleta Fătu.
La ora 15:32:48 Fătu Nicoleta îi trimite un SMS pe mobil lui Raluca Alexe: „Vă trimit cât mai repede contractul aferent livrării de bunuri din iunie. O să vă rog să-l semnați. Sunați-mă când puteți.”
Câteva minute mai târziu, Raluca Alexe și Nicoleta Fătu discută la telefon despre întocmirea contractului de sponsorizare pentru șpaga livrată în urmă cu două luni. În timpul convorbirii, Fătu spune: ”Am văzut că colegii mei au trimis la dvs materialu‘ fără să avem contractu‘ semnat. Și o să-l semnez acum. O să-l fac eu acum să-l semnez puțin…. M-a rugat și domnul Borș să fac asta acum. Nu știu de ce este o urgență.”
Fătu întocmește contractul și caută un număr de înregistrare în registrul intern cu dată de dinaintea livrării produselor. Identifică o poziție pe data de 15 iunie 2020 în care era înregistrată o cerere de concediu facută chiar de ea și îi cere colegului care făcea mențiuni să înregistreze contractul la acel număr, falsificând astfel registrul de evidență.
Expediază apoi contractul scanat prin email către Raluca Alexe și îi trimite un sms la ora 16.14: „Am trimis contractul de sponsorizare. Vă rog să îl semnați și ștampilați și să ni-l trimiteți și nouă.”
Ulterior se aud din nou la telefon pentru a se confirma primirea contractului și retrimiterea acestuia la Liberty semnat și de către Raluca Alexe.
Falsificarea documentelor. Familia Alexe, un grup infracțional bine organizat
La rândul ei, Raluca Alexe a început să se acopere de documente. Costel Alexe coordona activitatea de acoperire discutând atât cu Raluca cât și cu alte persoane de la care cerea sfaturi. DNA a interceptat mai multe convorbiri care arată că Alexe se implica direct deși nu avea nicio calitate oficială, nici la Asociația HPN și nici la firma Corporex. În perioada în care fabricau documentele, pe 9 septembrie 2020, Raluca poartă o convorbire telefonică cu Costel Alexe:
”…
Raluca Alexe: Ți-am dat un mesaj pe whatsapp și nu aveai rețea să îl vezi. Întrebam dacă ai stabilit ceva cu valoare sau din astea … dar am stabilit eu! Și rămâne sa fie un singur contract, cu toată…
Costel Alexe: Bun …
Raluca Alexe: cu tot, tot, inclusiv…
Costel Alexe: Singura chestiune care mă interesează și am sublinit-o, voiam să văd dacă a … a făcut-o și cu tine … termenul de livrare!”
Alexe și-a dat seama că povestea lui nu ține. Sponsorizarea s-a făcut către Asociația HPN, dar materialele au fost duse și utilizate la domeniul din Sculeni care aparține firmei Corporex. Așa că s-a hotărât întocmirea unui contract de închiriere fictiv între Corporex și HPN. Pentru acest lucru s-a întocmit în fals o hotărâre AGA a asociației, semnată de către Raluca Alexe, Mihai Alexe și Florin Alexe, datată 20.01.2019, prin care se aproba închirierea a 2,5 hectare de teren de la Corporex în ferma de la Sculeni pentru suma de 2.000 lei pe an. Apoi a fost încheiat contractul de închiriere, s-au emis facturi și chitanțe aferente chiriilor pentru anii 2019 și 2020.
Contabilul lui Alexe confirmă falsurile
Audiată de procurori, contabila firmei Corporex și a Asociației HPN, Celac Polina, a demontat falsurile familiei Alexe. În declarația dată în 16 martie 2021, Polina Celac a arătat că în decembrie 2020 i-au fost aduse de către Raluca Alexe contractul de închiriere dintre Asociația HPN și Corporex, mai multe contracte de sponsorizare ale HPN, facturi și chitanțe. A observat că contractul este datat cu luna ianuarie 2019, iar Raluca Alexe i-a cerut să facă înregistrările necesare privind plata chiriei conform documentelor predate. Contabilul recunoaște că a întocmit în decembrie 2020 și ianuarie 2021 notele contabile care atestau plata chiriei în ianuarie 2019 și ianuarie 2020 conform documentelor predate de către Raluca Alexe. Totodată, Polina Celac a declarat că în privința contractelor de sponsorizare, pentru ca sponsorii să își poată deduce fiscal sumele donate, era necesar ca Asociația întreprindă anumite proceduri la ANAF. I-a spus acest lucru soției lui Alexe, iar aceasta i-a făcut o împuternicire notarială pentru a putea face demersurile necesare la ANAF. Cu acea ocazie a primit toate contractele de sponsorizare ale Asociației, pe care le-a înregistrat la Finanțe. Declarația contabilului Celac Polina distruge practic apărarea construită de familia lui Alexe și le mai atârnă, pe lângă infracțiunea de luare de mită, pe cele de fals. Documentele întocmite în grabă de familia Alexe mai aveau încă o hibă. Contractul fusese întocmit pentru o suprafață de teren de 2,5 hectare, deși Corporex deținea 20 de hectare la Sculeni și mai multe clădiri. Șpaga primită de Alexe prin intermediul HPN a fost folosită pe întreg domeniul, deci pentru bunuri pe care asociația nu le deținea. Aceste inadvertențe au întărit concluzia procurorilor că cele două contracte de sponsorizare erau de fapt o metodă de disimulare a șpăgii pretinse și primite de către Alexe.
Asociația HPN = Gașca veselă din siajul lui Alexe
Asociația HPN a fost înființată de către mai mulți tineri liberali în anul 2011 și a intrat sub controlul familiei Alexe câțiva ani mai târziu. Raluca Alexe a fost numită președintele asociației, iar frații lui Costel Alexe, Mihai și Florin, au devenit vicepreședinți. Asociația îi are ca membri fondatori pe toți apropiații lui Alexe din PNL Iași: Sorin Afloarei, vicepreședinte CJ Iași și finul lui Alexe, Constantin Pelin Dolachi, subprefect, Marius Minea, consilier județean, Grădinaru Ionuț, finul lui Alexe și director la Oficiul de Cadastru, Lucian Jugrin, fost consilier al lui Alexe la ministerul Mediului în perioada spăgii de la Liberty.
Rareș Neamțu
