În vara anului trecut, un angajat al Bisericii Sf. Toma din Alexandru cel Bun, Andreea Nicoleta Palade, îi semnalează preotului paroh, Toma Gradinaciuc, mai multe „nereguli în activitatea unor persoane, cu efecte negative multiple”. În loc să verifice și să remedieze situația, preotul Gradinaciuc transmite Protopopiatului Iași I un document, respectiv o cerere de încetare a contractului de muncă despre care a spus că a fost redactată și semnată de către Andreea Nicoleta Palade.
Protopopiatul transmite documentul mai departe la Arhiepiscopia Iașilor și se întocmește decizia de încetare a contractului cu acordul părților. Decizia îi este adusă la cunoștință angajatei la o lună distanță de la emitere, iar Andreea Palade spune că nu a solicitat încheierea raporturilor de muncă. Sesizează instanța și Arhiepiscopia și astfel declanșează mecanismul de autoapărare al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Conducerea Arhiepiscopiei face pierdut documentul fals, o reintegrează pe femeie pe post și obligă parohia să-i plătească despăgubiri de 20.000 de lei pentru a-și retrage plângerile.
După ce Andreea Palade a renunțat la demersurile juridice privind concedierea prin documente falsificate, Parohia Sf. Toma a țepuit-o de cei 20.000 de lei. Acum, Palade încearcă să-și recupereze banii prin intermediul instanței, însă a făcut cunoștință cu cealaltă față a bisericii. Văzându-se cu sacii în căruță, reprezenții Parohiei și ai Arhiepiscopiei au trecut de la atitudinea mieroasă și prietenoasă la acuzații brutale de șantaj la adresa angajatei. Documentele din instanță arată că Arhiepiscopiaca a plănuit încă de la început această țeapă: au mutat semnarea înțelegerii pentru plata despăgubirilor la nivel de Parohie pentru ca mai apoi să invoce nulitatea documentului pentru faptul că preotul paroh nu avea dreptul să asume în numele Bisericii un act juridic.
Concediere în baza unui act fals
Pe 22 mai 2025, Arhiepiscopia Iașilor emitea decizia nr. 288/2025 privind încetarea contractului de muncă al doamnei Andreea Nicoleta Palade ce era angajată ca îngrijitor clădiri la Biserica Sf. Toma din cartierul Alexandru cel Bun. Decizia de desfacere a contractului de muncă are la bază un referat întocmit de către Protopopiatul Iași I și o așa-zisă cerere semnată de către angajata în cauză care ar fi solicitat încheierea raporturilor de muncă:
„Având în vedere referatul Protopopiatului Iași I, prin care se înaintează cererea doamnei Palade Andreea-Nicoleta, îngrijitor clădiri la Parohia Sf. Ap. Toma – cartier Alexandru cel Bun, Iași, care solicită încetarea raporturilor de muncă, cu acordul părților, și referatul Pc. Pr. Consilier Andrei Atudori, prin care se propune analiza acestei cereri în Permanența Consiliului Eparhial Iași; (…) Începând cu data de 01.06.2025, doamnei Palade Andreea-Nicoleta i se încetează raporturile de muncă, cu acordul părților.”
Așadar, conform acestui document, Protopopiatul Iași I a transmis către Mitropolia Moldovei și Bucovinei – Arhiepiscopia Iașilor, un document scris, care ar fi fost redactat și semnat de către angajata Andreea-Nicoleta Palade, prin care aceasta solicita încetarea contractului de muncă cu acordul părților. Documentul a urmat cursul conform procedurii interne a Mitropolie și s-a ajuns la emiterea deciziei de încetare a contractului de muncă. Mai multe persoane din cadrul Mitropoliei au văzut și verificat documentația, inclusiv așa-zisa cerere semnată de Andreea Nicoleta Palade.
„Nu am cerut încetarea contractului de muncă, doar am semnalat niște nereguli!”
Andreea Palade a primit decizia de concediere abia pe 22 iulie, când și-a cerut drepturile salariale. A aflat atunci că nu mai este angajata Bisericii de aproape trei săptămâni. Citind decizia emisă de Arhiepiscopia Iașilor a aflat cu stupoare că încetarea contractului de muncă s-a produs la inițiativa sa, în urma unei cereri scrise pe care a adresat-o Parohiei Sf. Toma. A verificat în Revisal situația contractului său de muncă și a aflat că acesta fusese încetat cu data de 1 iulie 2025 cu acordul părților. Întrucât nu făcuse nicio cerere pentru încetarea contractului de muncă, Andreea Palade s-a adresat atât Arhiepiscopiei, cerând clarificări cu privire la documentele care au stat la baza deciziei 288/2025. A specificat în mod clar că nu a făcut nicio cerere scrisă privind încetarea contractului de muncă. În același timp, a dat în judecată Arhiepiscopia și Parohia Sf. Toma, cerând anularea deciziei și repunerea în drepturi. Mai mult, Palade susține că ea semnalase preotului paroh, anterior încetării contractului de muncă, existența anumitor nereguli în activitatea zilnică a instituției, fapt care să fi cauzat în realitate concedierea sa.
„La data de 22 iulie 2025, subsemnatei i-a fost adusă la cunoștință faptul că, contractul individual de muncă a încetat prin acordul părților, fiindu-i înmânată o copie a deciziei nr.288/2025. Conform acestei decizii, raporturile de muncă ale subsemnatei, care a ocupat funcția de îngrijitor clădiri la Parohia Sf. Ap. Toma, au încetat începând cu data de 1 iulie 2025 cu acordul părților, ca urmare a cererii făcute de subsemnata. Contest legalitatea acestei decizii și legalitatea încetării raporturilor de muncă întrucât subsemnata nu a solicitat încetarea contractului de muncă. Eu doar am semnalat o serie de nereguli în activitatea unor persoane cu care am interferat în munca desfășurată, cu efecte negative multiple. Nu a existat și nu există acordul subsemnatei pentru încetarea contractului de muncă. Mai mult, nu a existat vreo discuție cu angajatorul privind încetarea contractului de muncă, decât la data de 22 iulie 2025, când mi-a fost înmânată decizia 288/2025”, a declarat Andreea Nicoleta Palade în plângerea depusă la Tribunalul Iași.
Arhiepiscopia a activat protocolul de mușamalizare. Documentul fals a dispărut!
Văzând că fostă angajată a sesizat instanța de judecată și că reclamă existența unor falsuri în procedura de încetare a contractului de muncă, Arhiepiscopia începe să-și acopere urmele. Analizând din punct de vedere juridic situația în care se aflau, reprezentanții Arhiepiscopiei au ajuns la concluzia că dispariția așa-zisei cereri făcute de către Andreea Palade i-ar exonera de formularea unor acuzații penale. Prin urmare, atât față de sesizarea administrativă a Andreei Palade cât și față de litigiul de muncă din instanță, au ales să spună că s-a comis o eroare și că de fapt cererea de încetarea a contractului semnată de angajată nu există. Deși era puțin probabil ca Serviciul Resurse Umane al Mitropoliei să fi întocmit documentația aferentă încetării contractului de muncă fără existența cererii respective, transferul către o neglijență administrativă exonera răspunderea penală în privința unor falsuri. Mai mult, pe 8 august 2025, Arhiepiscopia a decis reintegrarea imediată a Andreei Palade pe același post, cu plata salariului aferent inclusiv pe perioada cuprinsă între 1 iulie și 8 august.
„Luând act de poziția dnei Palade exprimată după emiterea Deciziei 288/2025, la nivelul Arhiepiscopiei Iașilor s-a procedat la verificarea documentației care a stat la baza emiterii acestei decizii, fără a se regăsi acordul scris al angajatei pentru încetarea contractului de muncă, iar parohia a precizat că a propus încetarea contractului de muncă a dnei Palade Andreea ca urmare a unor discuții între aceasta și reprezentantul legal al parohiei, în cadrul cărora dnă Palade și-ar fi exprimat acordul verbal pentru încetarea contractului de muncă. Constatând exprimarea explicită, verbal și în scris, de către dnă Palade Andreea a dezacordului pentru încetarea contractului de muncă, precum și exprimarea voinței în sensul continuării raporturilor de muncă pe același post, la nivelul Arhiepiscopiei Iașilor s-a procedat la revocarea Deciziei 288/2025 cu consecința repunerii dnei Palade Andreea în situația anterioară și s-a dispus parohiei Sf. Ap. Toma să achite dnei Palade Andreea drepturile salariale până la zi, inclusiv pe luna iulie 2025”, au declarat reprezentanții Arhiepiscopiei în cadrul procesului de la Tribunal.
I-au promis despăgubiri ca să tacă, iar apoi au țepuit-o de bani
Pentru a mușamaliza complet cazul, Arhiepiscopia i-a cerut preotului paroh Toma Gradinaciuc să ajungă la o înțelegere cu Andreea Palade pentru încetarea procesului din instanță. Chiar dacă Arhiepiscopia a decis reintegrarea ei în muncă, exista totuși pericolul ca instanța să-i oblige să depună la dosar toate documentele legate de concedierea acesteia. Prin urmare, riscul descoperirii unor fapte de natură penală exista încă. Astfel, sub atenta oblăduire a Arhiepiscopiei, pe 25 septembrie 2025, între Andreea Palade și Parohia Sf. Toma se încheie un contract de tranzacție prin care Biserica se obligă să-i plătească o despăgubire de 19.800 lei în trei rate egale, în perioada octombrie – decembrie 2025, și suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli privind onorariul avocatului. În schimb, Andreea Palade se obliga să accepte reintegrarea în muncă conform deciziei din luna august a Arhiepiscopiei și să renunțe la litigiul din instanță și la orice drept legat de acesta. Parohia a achitat pe loc cei 3.000 lei reprezentând onorariul avocatului, dar, după ce Andreea Palade a depus la instanță cererea de renunțare la proces, i-a tras țeapă în privința celor aproximativ 20.000 de lei. Când Palade și-a cerut banii promiși, Parohia i-a răspuns că nu poate plăti banii întrucât actul semnat este nul de drept, întrucât preotul paroh, Toma Gradinaciuc, nu avea dreptul să angajeze cheltuieli în numele Bisericii.
„Își invocă în apărare propria josnicie”
În noiembrie 2025, Andreea Palade s-a adresat din nou instanței. Într-o cerere depusă la judecătoria Iași aceasta cere judecătorilor să oblige Parohia Sf. Toma să achite despăgubirile prevăzute în contractul de tranzacție încheiat în septembrie 2025. În cererea de chemare în judecată aceasta explică contextul încheierii contractului de tranzacție privind plata despăgubirilor și totodată, schimbarea de atitudine a fețelor bisericești după ce Andreea Palade a renunțat la procesul intentat Parohiei și Arhiepiscopiei.
„La solicitarea preotului paroh Toma Gradinaciuc, care este reprezentantul legal al Parohiei Sf. Toma și fost protopop al Protopopiatului Iași I, subsemnata am mers la sediul Protopopiatului la data de 25 septembrie 2025, pentru a discuta situația litigioasă. Discuțiile au fost mediate de către preotul protopop Florin Călugăru și s-au finalizat cu semnarea unui contract. Imediat după încheierea acestui contract, subsemnata am formulat cerere de renunțare la judecată pe care am înregistrat-o la instanță pe data de 26 septembrie 2025 ” povestește Andreea Palade.
Deși Palade și-a respectat partea de înțelegere, Parohia a refuzat să achite despăgubirile promise. Pe 7 noiembrie 2025, Adreea Palade notifică Parohia, însă primește un răspuns potrivit căruia instituția denunță contractul motivat de faptul că ”la data încheierii, consimțământul preotului paroh a fost viciat prin amenințarea cu procese și plângeri penale și că preotul paroh Toma Gradinaciuc nu deținea calitatea de reprezentant legal al Parohiei”.
În privința acestei atitudini a reprezentanților Bisericii, avocatul Andreei Palade, Mihai Tun, preciza în documentul depus la instanță:
„Discuțiile au fost precedate de informarea făcută Andreei Palade de către gazdă (protopopul Florin Călugăru) cu privire la binecuvântarea ierarhică primită pentru rezolvarea amiabilă a cazului. Mai mult chiar, propunerea făcută de noi privind amânarea încheierii unei înțelegeri pentru ca părțile să aibă timp de reflecție, a fost respinsă categoric de cealaltă parte, care a insistat să fie semnată o tranzacție în acea zi, de 25 septembrie, până la ora 14:00.altfel, am remarcat faptul că persoana care a semnat tranzacția a semnat și răspunsul la notificare, în care invocă nedeținerea calității de reprezentant legal al Parohiei. În opinia noastră, este invocată în apărare propria turpitudine, deși nimănui nu-i poate aduce un beneficiu propria josnicie.”
Având în vedere faptul că Toma Grdinaciuc a fost o lungă perioadă de timp protopop al Iașului, iar discuțiile și semnarea contractului s-au produs în prezența actualului protopop, preotul Florin Călugăru, este puțin probabil ca cei doi să nu fi cunoscut procedura internă a Mitropoliei și faptul că nu aveau dreptul de a semna un asemenea document. Ba mai mult, afirmația protopopului Călugăru că exista binecuvântarea mai marilor Bisericii pentru remedierea situației, arată că Toma Gradinaciuc nu a semnat documente fiind naiv și în necunoștință de cauză. Ci demonstrează faptul că această desfășurare a fost premeditată pentru a nu plăti aceste despăgubiri sub scuza unui viciu. Numai că, invocarea viciului îl duce pe preotul Gradinaciuc înapoi în sfera penalului, a falsului și al înșelăciunii.
Rareș Neamțu
