Microcentrală nucleară la Holboca, platforme de topit zăpada, bazine de înot la grădinițe, autogări moderne sau pasaje supraterane peste Bahlui, toate acestea s-au regăsit în ultimii zece ani printre promisiunile primarului Mihai Chirica.
Din 2016 și până în prezent primarul își întreține prezența în spațiul public cu proiecte care nu se mai concretizează vreodată. Aceste promisiuni neonorate vin însă cu costuri suportate din buzunarele ieșenilor. Bani pentru proiecte, studii de fezabilitate, reactualizări etc.
De la „idei inovatoare”, la „element de noutate la nivel național”, „exemplu de urmat și de alte administrații” sau „primul depou independent energetic”, toate aceste investiții s-au dovedit a fi apă de ploaie, multe fiind abandonate după ce s-au cheltuit și bani pe studii și proiecte.
Microcentrală nucleară în Holboca. Statul a ales județul Dâmbovița
Pe 13 noiembrie 2021, după ce la nivel național s-a propus ideea construirii unor microtermocentrale cu energie atomică, primarul Chirica a trimis o adresă către Ministerul Energiei în care a propus construirea unei astfel de facilități pe amplasamentul actualului CET Holboca.
„Am trimis o adresă la Ministerul Energiei prin care am propus ca, în situația în care se va gândi o rețea națională de microtermocentrale cu energie atomică, una să fie construită la Holboca. Sunt sisteme foarte sigure în exploatare, de capacități reduse, care nu presupun accidente de tip Cernobâl. Capacitățile lor merg până într-o sută de megawați putere instalată, de circa zece ori mai mult decât un grup de la Cernavodă”, a declarat primarul Mihai Chirica la vremea respectivă.
Propunerea fantezistă a edilului a rămas exact așa cum a fost expusă. O astfel de microcentrală va apărea în localitatea Doicești, județul Dâmbovița, proiectul fiind dezvoltat de Nuclearelectrica și compania americană Nuscale.
Pasaj subteran în zona Agronomie. Peste 360.000 lei pe studii care s-au învechit
Mihai Chirica a promis și câte un pasaj subteran în zona Agronomie și Anastasie Panu. Edilul a promis aceste pasaje încă din 2016, din primul său mandat la Palatul Roznovanu
– În 2020 a lansat un studiu de fezabilitate pentru pasajul din Agronomie, cu o valoare estimată de 150.000 lei și cu termen de 4 luni. Valoarea estimată a lucrării era de 23,4 milioane lei.
– În 2024 a reluat ideea, plătind alți 210.000 lei pentru proiectarea lucrării. Proiectul nu a mai avansat în niciun fel de la acel moment.
Pistă pentru biciclete din Agronomie până în Tudor Vladimirescu. Proiect abandonat după ce a pierdut finanțarea
În perioada 2019-2021, primăria condusă de Mihai Chirica a inițiat proiectul unui masterplan pentru pistă de biciclete care să urmeze traseul rond Agronomie – Gheorghe Asachi – Lascar Catargi – Vasile Conta – Piaţa Independenţei – bld. Independenţei – str. Sărăriei – str. Elena Doamna – str. Pădurii – bld. Tudor Vladimirescu, pe o lungime de 11 kilometri.
– Pe 3 septembrie 2021, primarul anunța într-o conferință de presă că proiectul este în derulare:
„Mai avem de achiziționat încă 1.000 de butoni reflectorizanți, 2.500 deja au venit și începem să amenajăm prima pistă de biciclete”. Estimările pentru această axă erau de 5.8 milioane lei.
– În toamna lui 2022, Chirica anunța alte șapte trasee pe care urma să amenajeze piste pentru biciclete. Între timp, Primăria Iași a pierdut finanțarea pentru acest proiect pentru că a fost depus prea târziu, după termenul limită.
Cinematografe în ruină. De 9 ani doar o demolare și schimbarea denumirii
– În cursul anului 2017 primăria a preluat patru cinematografe de la România Film, pe care le-a dat în administrare Ateneului Național din Iași. Pentru Cinema Tineretului, abia în 2024, a fost demarată o licitație pentru demolarea și reconstruire în baza unui proiect din perioada interbelică, Coloseul Bragadiru. După o perioadă de contestații, licitația a ajuns la firma Grup Construcții Est pentru 16.2 milioane de lei. După demolarea clădirii, proiectul s-a blocat, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, prin Parohia Banu, beneficiind de retrocedarea terenului.
– Singura realizare a primarului după preluarea Cinematografului Republica a fost schimbarea denumirii. În 2017, după preluare s-a decis revenirea la vechiul nume din perioada interbelică, Trianon. Ulterior, în 2020, printr-o hotărâre de Consiliu Local au fost aprobați indicatorii tehnico-economici, în valoare de 28 milioane de lei. Acestea au fost și singurele detalii privind cinematograful Trianon, clădire lăsată în prezent de izbeliște.
Peste 10 ani pentru parcarea din strada Mușatini. Constructorul cere obligarea primăriei la semnarea contractului
Parcarea din Mușatini, prezentată ca o mare investiție de Mihai Chirica de mai bine de zece ani, este blocată chiar din cauza primăriei. Spațiul cu 280 de locuri de parcare și cu un regim de D+P+3 E nu poate fi construit, după ce primăria a refuzat să semneze contractul de lucrări cu societatea Katar Conneg.
-În 2023 au fost actualizate costurile parcării la 53 milioane lei, pentru ca licitația demarată în 2024 să fie adjudecată în august 2025 cu 24 milioane lei.
– De atunci însă, primăria refuză să semneze contractul invocând o petiție semnată de sute de locuitori din zonă ce nu mai doresc investiția. Asta deși, proiectul a beneficiat de consultare publică. „În zona Mușatini vom avea o parcare modernă cu aproximativ 280 de locuri, cu mai multe niveluri, care va rezolva o parte din problema locurilor de parcare din cartierul Alexandru cel Bun”, spunea Chirica la vremea respectivă.
– În ianuarie 2026, societatea care a câștigat contractul a făcut plângere la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor pentru a obliga primăria să respecte contractul.
Autogară în Tudor Vladimirescu – Promisiuni de 20 milioane de euro
Un alt proiect lansat în spațiul public de Mihai Chirica și care a fost lăsat de izbeliște este cel al unei autogări în zona Tudor Vladimirescu pe locul parcului de autobuze al CTP Iași. Chirica vorbea în vara lui 2022 de o investiție de circa 20 milioane de euro pentru noua autogară.
„E un subiect care a atras atenția de ceva vreme. Nu am abandonat proiectul din Tudor Vladimirescu, care era gândit și ca un punct intermodal, inclusiv cu linii de tramvai. Sperăm să găsim mai devreme și finanțarea necesară. Primele estimări pe care le-am făcut pentru autogară, punct intermodal și celelalte lucruri pentru funcționarea acestuia erau la 17 milioane de euro. O reactualizare ne-ar duce spre 20 milioane euro și pentru asta avem nevoie de o investiție majoră”, a spus primarul Mihai Chirica în iunie 2022.
În 2026, garajul CTP se află în continuare pe acel teren, iar proiectul unei noi autogări în Tudor Vladimirescu a fost abandonat.
Parc la depoul CTP. Aproape 2 milioane lei alocați de pomană
Un alt proiect lansat în spațiul public de Mihai Chirica a fost crearea unui parc pe locul depoului de tramvaie din zona Gării. Acesta urma să fie mutat pe platforma Fortus, iar pe locul depoului să apară o zonă verde.
În 2024 au fost incluși în bugetul local 1.7 milioane lei pentru demararea proiectului. După dezbateri publice și întâlniri cu specialiști a fost conturată documentația după care urma lansarea unui concurs de soluții în toamna aceluiași an. Doar că de atunci și până în prezent nu s-a mai întâmplat nimic, iar depoul CTP funcționează în continuare pe același amplasament.
Depoul din Dacia, bani luați cu împrumut, proiect care bate pasul pe loc
Despre acest proiect se vorbeste de prin 2018-2019, cand actualul primar Mihai Chirica avansase ipoteza unui nou depou pentru mijloacele de transport in comun.
– În 2021, Primăria a obținut finanțare de la BERD pentru construirea unui nou depou în cartierul Dacia, pe locul celui vechi.
„Va fi primul depou din România, dar și din Europa de Est, construit pentru a fi independent energetic, astfel că toate capacitățile energetice vor fi asigurate de panouri fotovoltaice”, se lăudau șefii primăriei în momentul semnării contractului de finanțare.
– Licitația a fost declarată încheiată abia în iunie 2025, după 4 ani de amânări a procedurilor.
– Anul trecut, în 2025, a expirat și perioada de grație de pe urma împrumutului de 100 milioane lei contractat pentru depou și alte investiții.
– Abia în vara lui 2025, Primăria a semnat contractul de lucrări. În toamna anului trecut, Chirica a susținut că primăria a pierdut finanțarea prin PNRR pentru că nu s-a încadrat în termene, privind digitalizarea depoului, ceea ce face ca proiectul să bată pasul pe loc. Fără digitalizare, construcția depoului nu poate fi realizată.
Nouă ani de la „premiera națională” anunțată de Chirica: platformă de topire a zăpezii
– În 2017, Mihai Chirica, aflat atunci la primul mandat, anunța o „premieră națională”- construirea unor platforme de topit zăpada în cartierele din oraș.
„Vreau să construim la Iași prima platformă de topire a zăpezii. Ar fi un element de noutate la nivel național. Când nu va fi nevoie de ea, va funcționa ca parcare. Prognozăm că vom construi astfel de platforme acolo unde avem magistrale, adică în Dacia, Alexandru cel Bun, Păcurari, Canta și Tudor Vladimirescu. Economiile ar fi de câteva miliarde de lei vechi, numai din transportul zăpezii. Tema de proiect am făcut-o eu, proiectanții o vor transforma în cifre”, declara Mihai Chirica într-o conferință de presă din ianuarie 2017.
Proiectul nu a mai ajuns în nicio fază, fiind ulterior abandonat de primărie.
Pasajele din Podu Roș. Un milion de euro alocați inutil
– Cele două pasaje supraterane din Podu Roș au apărut inițial în urmă cu 10 ani. Studiul de fezabilitate a fost aprobat în anul 2018, iar Primăria a lansat ulterior (2020) o licitație pentru proiectarea lucrărilor. Studiul a costat circa 1 milion de lei, iar proiectarea a fost estimată la circa 4 milioane lei. Licitația a fost finalizată în 2021, dar contractul nu a mai fost semnat. Proiectul apare în promisiunile electorale ale lui Chirica din campania de la acea vreme.
-În 2025, Consiliul Local a actualizat indicatorii tehnico – economici ai proiectului. Dacă în 2020, investiția era estimată la 86 milioane lei, în 2025 era de 193 milioane lei.
La ședința de CL, Chirica a susținut că proiectul a stagnat din motive politice. „Oportunitatea unui pasaj suprateran este din punct de vedere constructiv, noi am cerut să aducă aripile spre interior, să nu ieșim din profilul albiei râului Bahlui și să căutăm soluții tehnice pentru ca tablierul sa nu deranjeze circulația la sol”, spunea Chirica la ședința din noiembrie 2025.
Bazine de înot la grădinițe. Investiție plimbată din buget în buget. Mihai Chirica: „Element de noutate la nivel național”
– Chirica a promis că trei grădinițe din Iași vor avea bazine de înot. Este vorba de Grădinița PP-14 Canta, PP-18 Decebal și PP-21 Plăieșilor. Proiectul a avut contstructor stabilit dincă din 2022, cu termen de finalizare de 16 luni. „Este un element de noutate la nivel național și sperăm că modelul nostru să poată fi reiterat și în alte unități preșcolare din România”, spunea Chirica în 2022.
În afara unor șanturi săpate pentru mutarea rețelelor de utilități, investiția de peste 8.000.000 lei a rămas fix la același stadiu al machetelor ca la bun inceput.
-În 2025, primarul continua cu aceleași promisiuni. „Am construit, cu fonduri de la bugetul local sau din fonduri europene, săli și terenuri de sport, construim bazine de înot la grădinițe, dar am investit și în cluburile de tradiție ale Iașului!”, spunea Chirica în luna martie 2025.
În bugetul pe 2025, a prins 3.000.000 lei pentru construcția bazinelor, dar proiectul a stagnat.
Parcări Park&Ride. 10 ani fără nici o parcare la intrările din oraș
Conceptul de park&ride (parcări la intrările din oraș pentru cei care lasă mașina și folosesc transportul public) a apărut încă din 2016 în Planul de Mobilitate Urbană. Printre locațiile analizate erau cele din CUG (intrarea sudică), Păcurari/ERA, Galata, Copou, zona aeroportului, etc.
-În 2020 Chirica a relansat ideea, iar în 2022-2023 a fost făcut proiectul unei singure parcări, cea din zona CUG – Tehnopolis, cu 300 locuri, cu nivel de P+3, pentru care s-au plătit 149.000 lei.
De patru ani nu s-a mai mișcat nimic, proiectul fiind îngropat.
Ratarea finanțării modernizării CET Holboca. Compania care dorea să investească 85 milioane euro s-a retras
-În 2024, compania Chimcomplex, controlată de Ștefan Vuza, a anunțat că vrea să participe la licitația pentru concesionarea sistemului de termoficare din Iași. Planul era concesionarea serviciului pentru 10 ani (cu posibilitate de prelungire încă 5 ani) și investiții totale estimate la 85 milioane euro pentru modernizarea sistemului. Afaceristul dorea preluarea activelor CET Holboca și dezvoltarea unui combinat de biochimie și a unei centrale de cogenerare.
– Investiția a picat după ce Primăria nu a obținut finanțarea europeană de 117 milioane lei (23 milioane euro) pentru modernizarea CET II Holboca. Compania a anunțat că se retrage din licitația de concesionare, motivând că lipsa finanțării schimbă condițiile inițiale ale proiectului.
Vlad ROTARU
