Mihaela Tulică, fosta șefă de la Serviciul Control Urbanism, este cumătra lui Mihai Chirica, iar Ionel Panainte, registrator la Oficiul de Cadastru, este finul lui Costel Alexe. Aceștia sunt acuzați că alături de polițiști locali de la Urbanism au ajutat un dezvoltator imobiliar să intabuleze ilegal peste 150 de apartamente construite fără autorizație sau cu nerespectarea autorizațiilor de construire. Dezvoltatorul ar fi obținut astfel ilegal venituri de milioane de euro. Deși s-au scurs aproape 40 de termene de judecată, în proces nu s-a întâmplat nimic, judecata propriu-zisă pe fond nici măcar nu a început. Completul de judecată a fost schimbat de trei ori, ceea ce a impus reluarea judecății de la zero de fiecare dată. Cele mai multe fapte incriminate în rechizitoriul DNA s-au prescris deja, iar alte fapte ajung la termenul de prescripție în mai 2026. Este imposibil ca până atunci să se ajungă la o sentință definitivă. Inculpații pun șampania la rece! Funcționarii acuzați în acest dosar se vor întoarce la serviciu și vor primi salariile pentru perioada în care au fost suspendați, adică de la data trimiterii în judecată.
Inculpații dintr-un dosar trimis în judecată de DNA în anul 2022 sunt pe cale să scape de răspunderea penală mulțumită „prescripției faptelor”, situație la care s-a ajuns din cauza întârzierii actului de judecată, dar și a ritmului lent în care au acționat procurorii. Acuzații sunt VIP-uri locale, funcționari din conducerea Poliției Locale, de la Oficiul de Cadastru precum și un dezvoltator imobiliar care a obținut milioane de euro din vânzarea unor apartamente în blocuri construite ilegal – peste 150 de locuințe, după cum au calculat procurorii care au realizat dosarul. Faptele incriminate au avut loc în perioada 2015 – 2018, astfel încât termenul de prescripție pentru acestea a fost atins în timpul judecății sau urmează să se împlinească peste câteva luni, în mai 2026. Până atunci, nu există sorți de izbândă pentru ca procesul să fie finalizat nici măcar la instanța de fond.
Cumătra lui Chirica și finul lui Alexe, acuzați că au intabulat blocuri fără autorizație
Mihaela Tulică este cumătră a primarului Mihai Chirica și a ocupat funcția de de șef Serviciu Control Urbanism la Poliția Locală, poziție din care a semnat ilegal certificate de edificare și procese-verbale de recepție pentru blocuri care nu respectau autorizațiile de construire sau pentru care nici măcar nu fuseseră emise autorizații. Pentru aceleași fapte, în boxa acuzaților a ajuns și Georgel Grumeza, care în acea perioadă era director al Poliției Locale. Alți polițiști locali care sunt acuzați că au participat la comiterea acestor infracțiuni sunt Andrei Spînu și Adrian Hrițcu. În baza documentelor întocmite și semnate de către aceștia, clădirile construite ilegal au putut fi intabulate și ulterior vândute. Actele eliberate de Poliția Locală au fost ulterior depuse la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Ionel Panainte, finul lui Costel Alexe, ocupa funcția de registrator la Oficiul de Cadastru și a semnat pentru intabularea unui bloc pentru care nu fusese emisă nici măcar autorizație de construire.
Beneficiarul final al acestor documente semnate în fals a fost Anca Condurache, partenera dezvoltatorului imobiliar Doru Plugaru. Procurorul DNA care trimis cazul în judecată a stabilit că numărul de apartamente autorizate în cele patru blocuri a fost de 24, iar numărul de apartamente construite ilegal a fost de 159. În privința suprafeței construite autorizate, aceasta a fost de 2.700 mp, iar cea construită ilegal de 8.947 mp. Veniturile obținute astfel ilegal de către Anca Condurache se cifrează la câteva milioane de euro.
Judecătorii din complet, schimbați de două ori. 37 de termene de judecată degeaba
De la data trimiterii în judecată, octombrie 2022, s-au scurs 37 de termene de judecată, fără să se întâmple nimic concret. Nu s-a citit nici măcar actul de acuzare, etapă care marchează debutul procesului pe fond. Avocații și judecătorii discută încă despre legalitatea rechizitoriului și a unor acte de urmărire penală, în condițiile în care dosarul a stat doi ani în „procedura de cameră preliminară”, etapă dedicată tocmai clarificării unor astfel de excepții și a unor chestiuni de procedură. Legea (Codul de Procedură Penală, Art. 343) prevede că durata procedurii în camera preliminară este de maximum 60 de zile de la data înregistrării dosarului la instanță, însă, în practică, acest termen nu este respectat, fapt care folosește inculpaților care scapă de răspunderea penală prin prescripție.
În trei ani și două luni nu s-a intrat propriu-zis pe fondul cauzei. Deși dosarul a stat doi ani pe cameră preliminară, unde au fost dezbătute excepții și nereguli invocate de avocații apărării, în loc de fondul cauzei se discută dacă anumite probe trebuie să fie excluse.
Cele mai multe dintre faptele incriminate s-au prescris deja. Altele se vor prescrie în primele luni ale anului 2026. Chiar dacă funcționarii publici inculpați în dosar vor fi achitați în virtutea împlinirii termenului de prescripție și nu pentru că s-a constatat nevinovăția, aceștia se vor întoarce pe funcțiile deținute anterior și vor primi și salariile considerate restante pentru perioada în care au fost suspendați, adică de la data trimiterii în judecată până la data pronunțării soluției de achitare.
Dosarul 5545/99/2022 a fost trimis în judecată de către DNA în octombrie 2022. A urmat procedura de camera preliminară menită să rezolve excepții de nelegalitate și procedură. Abia în ianuarie 2024, Tribunalul Iași a luat o primă hotărâre, respingând contestațiile avocaților și constatând legalitatea actului de sesizare a instanței. Însă decizia a fost atacată la Curtea de Apel, care, printr-o decizie din iulie 2024, a menținut hotărârea Tribunalului.
Primul termen din judecata pe fond a dosarului la Tribunalul Iași a fost fixat la data de 27 noiembrie 2024, la mai bine de doi ani de la înregistrarea dosarului de către DNA. La acest termen, inculpatul Georgel Grumeza, fostul director al Poliției Locale, a solicitat amânarea dosarului motivând că trebuie să fie prezent la un alt proces care se judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit un nou termen pentru data de 12 februarie 2025.
Însă, cu două zile înainte de acest termen, pe 10 februarie 2025, conducerea instanței a decis să-l înlocuiască din completul de judecată pe judecătorul Florin Colipcă, care se pensionase, cu judecătoarea Iulia Lavinia Munteanu.
Prin urmare, la termenul din 12 februarie a fost luată decizia unei noi amânări „pe considerentul continuității procesului de judecată”. Adică, judecata trebuia reluată de la zero de către noul judecător.
O lună mai târziu, în componența completului de judecată intervine o nouă schimbare. Președintele completului de judecată a fost schimbat cu judecătoarea Iuliana Tescu. Din nou, judecata a fost reluată de la zero.
La termenul din 12 martie au lipsit mai mulți avocați ai inculpaților, deși aceștia fuseseră contactați cu o zi înainte pentru a li se pune în vedere că trebuie să fie prezenți la proces, după cum s-a consemnat în încheierea instanței.
De asemenea, Tribunalul Iași a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) desființarea completului și repartizarea dosarului prin alegere aleatorie către alt complet constituit. Pe 13 martie 2025, CSM a aprobat solicitarea.
Judecata s-a reluat din nou de la zero, un termen de judecată fiind stabilit pentru data de 26 aprilie.
Nici acest termen nu a fost bătut în cuie, fiind preschimbat pentru data de 16 aprilie, adică o lună mai târziu.
Însă, între timp, pe 9 aprilie, avocata Mihaelei Tulică a înregistrat la Tribunal Iași o nouă cerere de amânare, motivată de faptul că urma să intre în concediu de odihnă.
Decizia ÎCCJ cu privire la ofițerii DGA complică din nou dosarul. Mai multe probe ar putea fi eliminate
Judecata dosarului s-a împotmolit deoarece până la ultimul termen, cel din 3 decembrie 2025, nici măcar nu a început judecata propriu-zisă pe fond. Apărătorii inculpaților au invocat că anumite probe ar trebui anulate, deoarece ar fi fost obținute de către ofițeri DGA. Mai precis, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, printr-o decizie recentă, din vara acestui an, că ofițerii DGA pot efectua acte de cercetare penală, în baza delegării procurorului, doar în dosarele care implică personalul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) (polițiști, jandarmi, pompieri etc). Conform deciziei ICCJ, dacă DGA a efectuat investigații (inclusiv interceptări sau alte probe) în dosare care vizau alte categorii de funcționari publici, politicieni, medici sau profesori, actele respective sunt considerate nelegale. Deși procurorul de ședință a invocat faptul că simpla ridicare a unor documente de la instituții de către ofițeri DGA nu poate fi considerată ca fiind un act de urmărire penală, instanța urmează să decidă dacă va accepta sau nu critica invocată de către avocați cu privire la excluderea unor probe.
Când se prescriu toate faptele. Inculpații scapă basma curată
Inculpații din dosar pot „pune șampania la rece”. O echipă de avocați specializată în drept penal a fost consultată de 7IAȘI și a calculat pentru fiecare inculpat din dosar datele la care se împlinesc termenele de prescripție ale faptelor de care DNA îi acuză. Luna mai a anului 2026 este momentul la care se prescriu ultimele fapte, iar o sentință definitivă în dosar este practic imposibil a fi pronunțată până atunci.
1) Georgel Grumeza, fost director al Poliției Locale Iași
-Uzurparea functiei daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – forma continuata – art. 132 din legea 78/2000 rap. La art. 300 Cod Penal (5 acte materiale) cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal,
Ultimul act material – 28-12-2017
Termen prescripție 8 ani – 27 februarie 2026
-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – forma continuata – art. 52 alin. (3) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal (4 acte materiale) cu aplicarea art 35 alin (1) Cod penal – complicitate
Ultimul act material – 18.08.2017
Termen de prescriptie 8 ani – 17 octombrie 2025
– abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 48 alin. (1) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal – complicitate
Termen de prescripție -11 aprilie 2026
2) Mihaela Tulică, fostă șefă a Serviciului Control Urbanism – Poliția Locală
-Uzurparea functiei daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – forma continuata – art. 132 din legea 78/2000 rap. La art. 300 Cod Penal (4 acte materiale) cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal,
Ultimul act material – 28-12-2017
Termen de prescripție 8 ani – 27 februarie 2026
-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – forma continuata – art. 52 alin. (3) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal (3 acte materiale) cu aplicarea art 35 alin (1) Cod penal – complicitate
Ultimul act material – 14.07.2017
Termen de prescripție 8 ani – 13 septembrie 2025
– abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 48 alin. (1) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal – complicitate
Ultimul act material 12.02.2018
Termen de prescripție 8 ani – 11 aprilie2026
3) Andrei Spînu, fost polițist local
-Uzurparea functiei daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – forma continuata – art. 132 din legea 78/2000 rap. La art. 300 Cod Penal (5 acte materiale) cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal,
Ultimul act material – 28-12-2017
Termen de prescripție 8 ani – 27 februarie 2026
–abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – forma continuata – art. 52 alin. (3) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal (4 acte materiale) cu aplicarea art 35 alin (1) Cod penal – complicitate
Ultimul act material – 18.08.2017
Termen de prescripție 8 ani – 17 octombrie 2025
-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 48 alin. (1) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal – complicitate
Ultimul act material 12.02.2018
Termen de prescripție 8 ani – 11 aprilie 2026
-fals intelectual, forma continuata, art 321 alin(1) Cod penal (4 acte materiale) cu aplic. 35 CP
Ultimul act 28.12.2017
Termen de prescripție 8 ani – 27 februarie 2026
4) Anca-Elena Condurache, dezvoltator imobiliar
-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – forma continuata – art. 52 alin. (3) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal (4 acte materiale) cu aplicarea art 35 alin (1) Cod penal – complicitate
Ultimul act 21.09.2017
Termen de prescripție 8 ani – 20 noiembrie 2025
– abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 48 alin. (1) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal – complicitate
2-7 ani + 1/3=9 ani 3 luni
Ultimul act material 12.02.2018
Termen de prescripție 11 mai 2026
5) Adrian Hrițcu, polițist local
-Uzurparea functiei daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit art. 132 din legea 78/2000 rap. La art. 300 Cod Penal
Ultimul act material – 18.08.2017
Termen de prescripție 17 octombrie 2025
-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit art. 52 alin. (3) Cod penal rap la art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal
Ultimul act material 18.08.2017
Termen de prescripție 8 ani – 17 octombrie 2025
6) Ionel Panainte, registrator Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași
-abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 132 din Legea 78/2000 rap la art. 297 (1) Cod Penal
Ultimul act material: 12.02.2018
Termen de prescripție 8 ani – 11 aprilie 2026
Dosarul DNA: peste 150 de apartamente intabulate ilegal. Un bloc fără autorizație de construire
Foști șefi ai Poliției Locale dar și agenți de la Serviciul Control Urbanism sunt acuzați de „uzurparea funcției” pentru că nu aveau dreptul să semneze certificatele de edificare, dar și de abuz în serviciu, deoarece au consemnat informații nereale în documentele care au stat la baza intabulării blocurilor ridicate de Anca Condurache.
Procurorul care a instrumentat dosarul a realizat chiar și un tabel în care a redat pe coloane distincte, numărul de apartamente autorizate, numărul de apartamente construite ilegal, metrii pătrați autorizați și metrii pătrați construiți ilegal.
După cum reiese din tabelul întocmit de către procurorul DNA, numărul de apartamente autorizate în cele patru blocuri a fost de 24, iar numărul de apartamente construite ilegal a fost de 159. În privința suprafeței construite autorizate, aceasta a fost de 2.700 mp, iar cea construită ilegal de 8.947 mp. Veniturile obținute astfel ilegal de către Anca Condurache se cifrează la câteva milioane de euro.
Dintre cele patru blocuri intabulate ilegal, cele mai multe falsuri au fost comise în privința celui construit de către soții Plugaru – Condurache pe strada Aurel Vlaicu la nr. 49 – 51. Blocul cu regim de înălțime demisol, parter, două etaje și mansardă, are o suprafață totală construită de 2.110 metri pătrați. Deși toate documentele de la dosarul depus la OCPI erau false, Ionel Panainte a avizat documentația și a admis intabularea blocului pentru care nu fusese emisă nici măcar autorizație de construire.
Anca Condurache a depus la OCPI certificatul de edificare a clădirii întocmit în fals de către polițistul Andrei Spînu și semnat de către șefa sa, Mihaela Tulică, și directorul adjunct Georgel Grumeza. În acest certificat se precizează că blocul a fost ridicat în baza unui „certificat de urbanism” și nu a unei „autorizații de construire”, așa cum prevede legea. Ba mai mult, Certificatul de Urbanism 2.613/23.08.2016 fusese emis cu scopul respingerii. Cu toate acestea, Ionel Panainte a semnat documentația pentru intabularea clădirii.
Tudor LEAHU
