@ Autoritățile europene au descoperit că două contracte de informartizare și digitalizare din educația ieșeană au fost încheiate cu încălcarea legii @ Siveco a încasat banii, iar ISJ și Universitatea de Arte sunt bune de plată: 7 milioane lei @ Principala acuzație venită din partea oficialilor de la Bruxelles este faptul că ISJ și Universitatea de Arte au luat în parteneriat firma Siveco fără organizarea unei proceduri de selecție @ Rolul Siveco în cadrul proiectelor era de a furniza servicii IT, dar în locul organizării unor licitații publice instituțiile au ales varianta unui acord de parteneriat direct @ În cazul Universității de Arte, prin acest procedeu disimulativ, Siveco a pus mâna pe un contract de 3,3 milioane de lei, în timp ce la ISJ valoarea contractului a fost de 3,7 milioane de lei @ Două instituții publice ieșene au băgat în buzunarele Siveco aproximativ 1.700.000 de euro prin această șmecherie a parteneriatului
În februarie 2020, Autoritatea de Management din cadrul Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) a imputat Inspectoratului Școlar Județean Iași suma de 2,9 milioane de lei ca urmare a constatării unor nereguli în contractarea și implementarea unui proiect cu finanțare europeană. Tot în aceeași perioadă, Universitatea de Arte George Enescu este sancționată de Autoritatea de Management cu suma de 3,3 milioane lei din aceleași motive. Un control al Curții Europene de Conturi a declanșat bomba: 104 contracte de finanțare au fost declarate suspecte de nereguli în privința procedurii de selecție a partenerilor privați. Printre ele Inspectoratul Școlar Județean Iași și Universitatea de Arte George Enescu. Ambele instituții au fost supuse reverificării și s-a constatat că cele două inspituții publice au disimulat încredințarea unor contracte de achiziții, pentru care ar fi trebuit să organizeze licitații publică, sub forma unor parteneriate netransparente. POSDRU a imputat întreaga valoare a contractelor suspecte de neregulă celor două instituții, iar paguba va fi suportată din bani publici. Ambele instituții au atacat în instanță procesele verbale de constatare a neregulilo, însă au pierdut în primă instanță. Partenerul privat, Siveco România, rămâne cu banii încasați, iar nimeni din cele două instituții nu va răspunde pentru cele peste 6 milioane de lei gaură în bugetul public.
Siveco, partener universal
În anul 2010, Inspectoratul Școlar Județean Iași a semnat contractul pentru finanțarea proiectului „La un click de educația modernă și eficientă”, în timp ce Universitatea de Arte a primit finanțare pentru proiectul ”Rețea colaborativă online în învățământul superior artistic românesc pentru compatibilitatea absolventului de design grafic și industrial pe piața muncii”. Ambele au ales ca partener privat pentru implementarea proiectelor frima Siveco România, care a încasat mai mult de jumătate din valoarea finanțării pentru realizarea platformelor online. În septembrie 2015 a venit bomba! Curtea Europeană de Conturi a efectuat misiunea de audit în urma căreia a emis Declarația de asigurare pentru exercițiul financiar 2014 privind execuția bugetului general al Uniunii Europene – Programul Operaționat Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). În raportul Curții Europene de Conturi DAS 2014 având ca număr de referință 6434/2014 au fost semnalate două aspecte năucitoare: 104 contracte de finanțare nu au respectat procedurile de selecție a partenerului, încălcându-se normelor în materie de achiziții publice, existând în același timp suspiciunea unui risc de dublă finanțare, activitățile furnizate în cadrul proiectelor fiind aparent similare, respectiv dezvoltarea aplicațiilor în cadrul proiectelor POSDRU. Ca urmare a sesizării venite de la Bruxelles, la nivelul Ministerului Fondurilor Europene a fost organizată o amplă misiune de control încrucișat, reverificarea finalizându-se cu încheierea a 32 de rapoarte de constatare a neregulilor. Printre ele și proiectele implementate de Inspectoratul Școlar Județean Iași și Universității de Arte din Iași.
Milioane de euro disimulate sub forma unor parteneriate
Principala acuzație venită din partea oficialilor de la Bruxelles, și confirmată de rapoartele de control emise de autoritățile române, este faptul că ISJ și Universitatea de Arte au luat în parteneriat firma Siveco, fără organizarea unei proceduri de selecție conform legislației în vigoare. Rolul Siveco în cadrul proiectelor era de a furniza servicii IT. În locul organizării unor licitații publice pentru atribuirea contractului de servicii, instituțiile publice au ales varianta unui acord de parteneriat direct cu Siveco. În acest fel, au fost evitate procedurile competitive de atribuire a contractelor de servicii, Siveco fiind favorizată prin atribuirea acestor contracte prin intermediul parteneriatului. În cazul Universității de Arte, prin acest procedeu disimulativ, Siveco a pus mâna pe un contract de 3,3 milioane de lei fără a participa la nicio procedură, în timp ce la ISJ valoarea contractului a fost de 3,7 milioane de lei. Practic, două instituții publice ieșene au băgat în buzunarele Siveco aproximativ 1.700.000 de euro prin această șmecherie a parteneriatului. „ Chiar dacă nu existau normele de aplicare ale actului normativ, beneficiarul putea realiza o procedură de selecție pentru partenerul privat, cu un anunț prealabil, fără să încalce principiul transparenței și nediscriminării. Universitatea de Arte nu a făcut dovada derulării unei proceduri din care să reiasă care au fost potențialii parteneri avuți în vedere în etapa de selecție a ofertelor, modul în care a fost făcută analiza potențialilor parteneri în etapa de selecție, rezultatul analizei făcute prin care reprezentanții instituției susțin că au stabilit numele partenerului care putea aduce plus valoare proiectului, nefiind precizat nici măcar un criteriu sau factor de evaluare și selecție.” – se menționează în procesul verbal de sancționare a Universității .
Finanțare multiplă pentru angajații Siveco
În același timp, în dovedirea neregulilor comise în cadrul acestor proiecte, Ministerul Educației a beneficiat de un suport logistic oferit de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică – ICI București care a realizat un raport de expertiză tehnică referitor la platformele IT realizate de Siveco în cadrul celor 104 contracte de finanțare. Așa cum precizam anterior, Curtea Europeană de Conturi a suspectat o finanțare multiplă a unor proiecte similare. Mai precis, în cadrul celor 104 contracte, Siveco a avut obligația de a dezvolta platforme online pentru beneficiarii aplicanți ai granturilor finanțate de POSDRU. Mare parte din aceste aplicații au structuri comune, ele diferind foarte puțin doar ca interfață și funcții. Practic, se suspectează că același produs de bază a fost adaptat și a suferit puține modificări de la un contract la altul. În loc să realizeze un produs nou în cadrul fiecărui proiect Siveco ar fi folosit aceeași structură pe care a modificat-o în proporții diferite pentru a o adapta la cerințele fiecărui proiect. În acest fel, costurile cu resursa umană care ar fi trebuit să realizeze aplicațiile informatice au fost decontate de mai multe ori pe diferite contracte de finanțare.
ISJ a pierdut procesul la Tribunalul Iași
Inspectoratul a contestat procesul verbal întocmit de Autoritatea de Management la Tribunalul Iași solicitând anularea documentului și, ca măsură provizorie, suspendarea efectelor acestuia până la o decizie definitivă a instanței. Reprezentanții ISJ spun că aplicarea sancțiunii ar pune în pericol funcționarea administrativă a instituției.
”În ipoteza în care nu se suspendă aplicarea dispozițiilor procesului verbal atacat, raportat la suma foarte mare de plată în sarcina Inspectoratului Școlar Județean, se creează un pericol iminent în privința desfășurării concursurilor de admitere, bacalaureat, titularizare și definitivat. De asemenea, vor fi repercusiuni grave în privința plătii salariilor angajaților din sistemul de învățământ preuniversitar, aprovizionării cu materiale de strictă necesitate pentru unitățile de învățământ („materiale sanitare, combustibili, consumabile, plată facturi utilități), situație agravată și de cheltuielile necesare pentru conformării măsurilor de privire si combatere COVID.” se precizează în cererea de chemare în judecată.
Pe fond, ISJ a invocat prescripția dreptului privind aplicarea sancțiunii și faptul că legislația invocată ca fiind încălcată nu avea norme de aplicare la data lansării proiectului. Judecătorii au respins toate criticile aduse procesului verbal de aplicare a sancțiunii de 2,9 milioane de lei. ” Dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului de finanțare. Așa cum reiese chiar din susținerile reclamantului, corecția privește și sume cuprinse în cererea de rambursare nr. 11/31.03.2015- ceea ce dovedește că în anul 2015 contractul încă se afla în derulare.(…) Contrar susținerilor ISJ, cererea de finanțare a fost depusă la 15.09.2009, astfel că, fără îndoială, acestui contract îi sunt aplicabile dispozițiile OUG 64/2009, acest act normativ fiind indicat și în preambulul contractului. În consecință, contractului fiindu-i aplicabile dispozițiile OUG 64/2009, instanța constată că reclamantul era obligat, ca cel puțin la data depunerii cererii de finanțare, să se asigure că activitatea sa premergătoare cererii de finanțare era în acord cu acest act normativ. Nu poate fi primită nici apărarea potrivit căreia Normele metodologice ale OUG 64/2009 s-au elaborat cu întârziere, câtă vreme însăși actul normativ primar stabilește condiția expresă ca la realizarea parteneriatelor cu entități din sectorul privat să se aplice o procedură transparentă și nediscriminatorie la alegerea partenerului din sectorul privat.” se menționează în dispozitivul sentinței date de judecătorii de la Tribunalul Iași
Curtea de Apel dă dreptate Autorității de Management
Universitatea de Arte a contestat la Curtea de Apel Iași sancțiunea primită din partea echipei de control. Ca și ISJ, Universitatea de Arte invocă faptul că la data selectării partenerului privat nu existau normele de aplicare ale ordonanței care îi obliga să deruleze o procedură de selecție a partenerului privat. Totodată, Universitatea de Arte invocă faptul și că mai multe echipe de control au verificat proiectul anterior aplicării sancțiunii și nu au constatat nicio neregulă. Judecătorii de la Curtea de Apel demontează rând pe rând argumentele invocate de Universitatea de Arte și confirmă acuzele menționate de Autoritatea de Management în actul de control. ”Curtea, constată că, la data încheierii acordului de parteneriat cu Siveco România, nu erau încă în vigoare Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 64/2009, astfel încât reclamanta nu avea cum să le întrebuințeze. Cu toate acestea, la data încheierii Acordului cu Siveco România era în vigoare OUG nr. 64/2009 care la art. 24 consacră faptul că pentru implementarea proiectelor, autoritățile sau instituțiile finanțate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entități din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii. După cum se poate observa cu ușurință, necesitatea aplicării unei proceduri transparente, care să asigure accesul tuturor societăților interesate, a fost stabilită în sarcina beneficiarilor în mod imperativ, astfel încât reclamanta nu avea posibilitatea de a eluda această obligație. Nu prezintă relevanță modalitatea concretă prin care procedura de selectare era adusă la cunoștința celor interesați, important, însă, era ca îndeplinirea scopului prevăzut de lege să fie atins. Curtea constată că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii unui minim de diligențe pentru a se asigura respectarea principiilor enunțate la art. 24 din OUG nr. 64/200. și că nu a făcut nici măcar dovada publicității selectării partenerului privat. Aceste principii ale transparenței și nediscriminării erau enunțate și anterior în legislația comunitară a cărei respectare este obligatorie. (…) Nu are relevanță faptul că anterior mai multe echipe de control nu au sesizat nelegalități în ceea ce privește selectarea partenerului privat, întrucât activitatea de constatare a neregulilor poate fi reluată dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor.Faptul că în etapele anterioare anumite organisme nu au contestat eligibilitatea partenerului privat, că cererea de finanțare a fost aprobată și că au fost achitate unele sume, nu înseamnă că aspectele legate de caracterul eligibil al cheltuielilor nu pot face obiectul unor reverificări.” sunt motivele invocate de Curtea de Apel prin care a fost respinsă cererea Universității de Arte.
Siveco neagă acuzațiile
Siveco România spune că sancțiunile aplicate de Autoritatea de Management sunt ilegale. În ceea ce privește deciziile instanțelor din Iași, Siveco arată că acestea nu sunt definitive și invocă alte decizii ale unor instanțe de judecată din România în spețe similare care au dat câștig de cauză contestatarilor. Siveco reamintește faptul că toate proiectele au fost implementate cu succes și sunt funcționale.
”Implementarea tuturor acestor proiecte s-a derulat și finalizat cu succes. Conform concluziilor organismelor de verificare din cadrul autorităților de management, toate activitățile SIVECO au respectat prevederile legale aplicabile, fiind în totalitate eligibile, drept pentru care cererile de rambursare au fost achitate în totalitate. Activitatea echipelor de proiect SIVECO a fost intensă și susținută, bucurându-se de deplină apreciere din partea partenerilor noștri, precum și din partea beneficiarilor acestor proiecte. Această performanță a fost confirmată atât de către organismele de audit interne, cât și de echipele de testare implicate în verificarea acestora. Proiectele au fost dezvoltate cu respectarea legislației în vigoare, au fost verificate de mai multe ori, au adus plus-valoare certă activității beneficiarilor acestor proiecte.(…) În ceea ce privește aplicarea unei sancțiuni beneficiarilor, prin declararea integrală ca neeligibile a cheltuielilor aferente Partenerului 2 – SIVECO Romania S.A., apreciem că sunt netemeinice și nelegale” – se precizează în punctul de vedere transmis redacției. Regasiți aici documentul integral transmis de Siveco România.
Rareș Neamțu
