Ieșenii de rând pierd ani de zile pentru că li se cere PUZ pentru o casă, iar Mihai Chirica a primit derogare de la Ministerul Culturii pentru palatul de 820 metri pătrați pe care vrea să-l ridice în centrul istoric al Iașului @ Deși imobilul se află într-o zonă protejată istoric, unde se cere PUZ pentru orice construcție ori modificare adusă unei clădiri, Chirica va sări peste această etapă și își va semna singur autorizația @ În noiembrie anul trecut, Comisia Zonală a Monumentelor a respins proiectul lui Chirica și i-a impus acestuia să parcurgă și etapa PUZ înainte de obținerea autorizației @ Chirica a făcut însă contestație la comisia națională care funcționează pe lângă Ministerul Culturii, care i-a dat câștig de cauză @ Prin urmare, Direcția Județeană de Cultură i-a eliberat deja primarului „aviz favorabil”, vila urmând să intre direct în procesul de autorizare @ Având în vedere noul „aviz favorabil”, proiectul vilei lui Chirica nu mai trebuie să parcurgă etapa PUZ, urmând ca Primăria Iași să elibereze direct autorizația de construire @ Decizia Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, care acceptat contestația lui Chirica, nu a fost făcută publică, iar pe ordinea de zi numele beneficiarului a fost anonimizat, fiind făcută doar mențiunea „persoană fizică” @ Cum arată palatul pe care Chirica îl ridică lângă Bolta Rece pe numele fiului său: 820 metri pătrați construiți pe o amprentă la sol de 300 metri pătrați
Proiectul vilei pe care primarul vrea să o construiască în centru, lângă Bolta Rece, a ajuns în birourile Ministerului Culturii, după ce Chirica a contestat decizia Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, care a decis că edificiul nu poate fi ridicat decât în baza unui Plan Urbanistic Zonal. Un astfel de demers, care presupune realizarea unei documentații stufoase și obținerea unor avize și aprobări suplimentare, înseamnă ani de zile de așteptare, iar Mihai Chirica nu a acceptat această soluție.
În luna noiembrie a anului trecut, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a decis să respingă documentația depusă de Chirica, deoarece imobilul se află într-o zonă protejată din punct de vedere istoric, unde orice construcție sau modificare adusă unei clădiri nu poate fi făcută decât cu întocmirea în prealabil a unui PUZ. În plus, indicatorii urbanistici din proiectul vilei de 820 metri pătrați reprezentau o excepție de la regulamentul local de urbanism, care nu poate fi modificat decât prin aprobarea unui nou PUZ.
Anul acesta, pe 9 februarie, Chirica a înregistrat prin intermediul arhitectului său o contestație la Direcția Patrimoniului Cultural din Ministerul Culturii și cerut Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice să anuleze decizia de respingere luată de forul zonal de la Iași.
În zilele de 24 și 25 februarie 2022, Comisia Națională a Monumentelor Istorice s-a întrunit într-o ședință prelungită în care a luat decizia să accepte contestația depusă de către Chirica.
Pe cale de consecință, după câteva zile, decizia prin care a fost admisă contestația a fost comunicată la Iași, iar Direcția Județeană de Cultură a fost obligată să elibereze „avizul favorabil”.
Practic, având în vedere noul „aviz favorabil”, proiectul vilei lui Chirica nu mai trebuie să parcurgă etapa PUZ, urmând ca Primăria Iași să elibereze direct autorizația de construire.
Începând cu ianuarie 2022, activitatea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice a fost parțial secretizată. Dacă până în decembrie 2021, pe site-ul Ministerului Culturii erau afișate ordinea de zi a ședințelor, dar și deciziile luate pentru fiecare caz în parte, după această dată, politica de comunicare a fost schimbată. Astfel, pe site se publică doar ordinea de zi a ședințelor, iar în cazul dosarelor în care beneficiarul este o persoană fizică, datele sunt anonimizate. Bineînțeles, toate acestea sub umbrela legislației GDPR.
Fenta lui Chirica. Un certificat de urbanism măsluit
Încă de la momentul întocmirii certificatului de urbanism a fost eliminată obligativitatea întocmirii unui PUZ. Funcționarii de la Urbanism din Primăria Iași și-au favorizat șeful, atunci când au emis Certificatul de Urbanism pentru vila de 820 metri pătrați pe care acesta vrea să o ridice pe strada Manolache Drăghici. Mai precis, în momentul întocmirii certificatului de urbanism, inspectorii Primăriei consultă Planul Urbanistic General al orașului, acolo unde este menționat regulamentul care se aplică pentru fiecare zonă în parte. Ori, consultând acest document, aceștia trebuiau să constate că autorizația nu poate fi eliberată decât cu întocmirea prealabilă a unui PUZ.
De altfel, un arhitect consultat de 7IAȘI a explicat motivele pentru care în zonă este necesară elaborarea unui PUZ.
„Referitor la zona din care face parte amplasamentul, din punct de vedere urbanistic, în PUG actual, terenul se încadrează într-un UTR general – CM, particularizat pentru o locuință unifamilială având regim de înălțime demisol, parter și etaj în subcategoria de UTR – CM2 (subzonă mixtă cu clădiri dispuse pe aliniament având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P + 3). Subzona CM2 permite construirea locuințelor individuale, dar PUG obligă la întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal.
PUG obligă la realizarea PUZ pentru toate subzonele CM1 – CM5, deci inclusiv acest amplasament oferind și recomandări privind aliniamentele construcției, POT, CUT, regim de înălțime, spații verzi parcări etc, care pot fi respectate sau derogate în PUZ.
Obținerea unei autorizații de construire este posibilă doar după parcurgerea etapei de aprobare a PUZ, autorizarea directă nefiind posibilă decât pentru lucrări de reparații generale, consolidări, demolări construcții. Chiar și execuția unei extinderi în acea zonă, deoarece modifică indicatorii urbanistici, este posibilă doar prin PUZ”, a declarat arhitectul consultat de 7IAȘI.
Acesta a arătat că și indicatorii urbanistici din Certificatul de Urbanism eliberat de Primărie depășesc valorile maxime permise în zonă.
Certificatul de urbanism prevede indicatori generoși pentru viitoarea construcție: 50% – Procentul de Ocupare al Terenului (POT) și 1,8 – Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT). Terenul de 840 metri pătrați se află într-o zonă protejată istoric, fapt pentru care orice construcție trebuie aprobată de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CMZI).
„Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT) de 1,8 mi se pare exagerat pentru acea zonă. Impune clădirii caracteristicile unui bloc. Mi se pare nepermis de mult”, a mai arătat arhitectul consultat de 7IAȘI.
Cum va arăta Palatul lui Chirica – detaliile proiectului
Casa va avea o amprentă la sol de 300 metri pătrați. La demisol, proiectul prevede mai multe spații tehnice și un garaj mare care ar trebui să adăpostească trei autoturisme.
Accesul în casă nu se va face direct, ci printr-un vestibul. Tot la parter va fi și biroul în care cel mai probabil va lucra primarul Mihai Chirica. Urmează un living generos și o „zonă dining”, unde se va servi masa. Tot pe la parter se va face accesul și către terasa din spatele casei.
Camerele de la etaj sunt distribuite în jurul unui „gol deschis” de deasupra zonei de dining de la parter. Patru dormitoare cu dressing și baie proprie vor fi amenajate la etajul clădirii, dar și un mic hol, o așa-numită zonă de relaxare.
Amintim că, în august 2018, Ștefan Chirica, în vârstă de doar 11 luni la acea vreme, a cumpărat terenul de 836 metri pătrați de pe strada Manolache Drăghici cu suma de 250.000 de euro. A fost reprezentat în fața notarului de către bunica sa, mama primarului Mihai Chirica.
Dezvăluirea a fost făcută un an mai târziu, în iunie 2019, de către jurnaliștii de la Reporter de Iași care au titrat: „BEBE-CHIRICA MILIONARUL. Primul copil de 1 an al unui baron local din România care cumpără o proprietate de 250.000 de euro”
