Maricel Popa: „Ieșenii nu trebuie să aibă nimic de suferit. Lupta politică se termină în noaptea alegerilor”

Maricel Popa vrea încă un mandat în fruntea județului, dar pentru asta trebuie să-i convingă pe ieșenii care vor ieși duminică la urne că „un miliard de euro pentru un milion de ieșeni” este mai mult decât un slogan de campanie, că în spatele acestor cuvinte se află investiții reale. De asemenea, spitalul modular de la Lețcani pentru tratarea bolnavilor de Covid 19 a reprezentat o temă de dezbatere, dar și motiv pentru atacuri politice. Despre spital, Popa spune că este vital deoarece în acest moment „sistemul sanitar este întins la maxim”. În interviul realizat de 7IAȘI, președintele CJ nu ezită să atace Guvernul, reproșându-i că „mai mult încurcă”: „Măcar nu ne încurcați. În patru luni, toate comunele județului își puteau cumpăra, cu ajutorul CJ, măști și tablete”.

Alte teme abordate în rândurile de mai jos: cazurile primarilor care au migrat înainte de alegeri de la PSD la PNL, relația cu Mihai Chirica și alți primari din județ, rețeaua de drumuri județene.

 

Domnule președinte Maricel Popa, vă veți încheia în curând mandatul la conducerea Consiliului Județean câștigat în 2016 și candidați pentru un nou mandat. Ce vă recomandă pentru aceasta? De ce v-ar vota ieșenii?

În câteva cuvinte, mă recomandă seriozitatea, puterea de muncă și, mai ales, dorința de a munci pentru a schimba lucrurile care nu merg bine. Și cred că bilanțul mandatului meu este o dovadă că pot face asta și știu cum să o fac. Expresia „un miliard de euro pentru un milion de ieșeni” nu a fost un simplu slogan electoral. Sunt bani care au intrat deja în Iași sau pentru care există contracte ferme, semnate și finanțate și din urma cărora au rezultat investiții concrete, vizibile. Vorbim de 400 km de drumuri județene reabilitate sau în lucru, de Spitalul de Copii „Sf. Maria”, pe care deja ieșenii îl văd cum arată, vorbim de 37 de dispensare în mediul rural, de Spitalul de Neurochirurgie, care are cea mai modernă aparatură nu din Moldova, ci din țară. Vorbim de 36 milioane de euro investiți pentru salvarea patrimoniului cultural al Iașului, de o nouă platformă pentru Aeroport, de 270 de grădinițe, școli și creșe în tot județul. Vorbim de spitalul mobil de la Lețcani. Nu există domeniu în care să avem o portiță legală cât de mică pentru a interveni și în care să nu fi făcut ceva.

 

Dacă tot ați amintit de spitalul de la Lețcani. S-a vorbit enorm despre acest spital, pe toate tonurile, mai ales în cheie politică. Cât de important este, în fond, acest spital?

Spitalul de la Lețcani nu este important, este vital. Cu majuscule. Noi am prezentat diversele caracteristici tehnice ale acestuia și nu vreau să obosim publicul cu zeci de cifre. Voi aminti un singur aspect, edificator din punctul meu de vedere. Spitalul de la Lețcani are 103 paturi de terapie intensivă, cu toate dotările necesare. Spitalul de Boli Infecțioase, construit și dotat special pentru a lupta împotriva epidemiilor are… 9 paturi de ATI. În acest moment, sistemul sanitar este întins la maxim, iar punctul cel mai vulnerabil este tocmai acesta. Când un pacient COVID ajunge în ATI, el poate rămâne acolo săptămâni în șir. Cele 103 paturi ATI de la Lețcani sunt mai multe decât toate paturile ATI din toată Moldova puse la un loc.

Când am luat decizia de a cumpăra acest spital, se discuta că mai bine am cumpăra măști sau dezinfectanți de toți banii. Se știe ce criză de astfel de produse a fost în primăvară. Am alocat fonduri suplimentare către toate spitalele din subordine. În urma discuțiilor cu specialiștii din domeniu, am decis să achiziționăm și spitalul. Am făcut aceste eforrturi financiare în condițiile în care sprijinul de la nivel central a fost și este inexistent.

 

Care este cea mai mare dezamăgire a dumneavoastră în relația cu autoritățile centrale?

Depinde la care autorități ne referim. Dacă e vorba de guvern, trebuie să constatăm că, din nefericire, în ultimul an a reînviat o meteahnă pe care o credeam apusă: deciziile luate în funcție de culoarea politică. S-a văzut asta la ultimele alocări bugetare pentru comune. O alocare s-a făcut în decembrie, în prag de Crăciun, iar banii au fost dirijați exclusiv către comunele cu primari PNL. O alta, săptămâna trecută, iar sumele acordate localităților cu edili PSD au fost nesemnificative. Ce să mai spui când un municipiu precum Pașcaniul, cu primar PSD, primește 500.000 lei, iar o comună cu o populație de 10 ori mai mică, Ciorteștiul, condusă de un primar PNL, primește 975.000?

Dincolo de aspectul financiar, o problemă majoră este reprezentată și de incompetența vizibilă cu ochiul liber. Și este o incompetență cu atât mai frustrantă, cu cât ea se răsfrânge direct asupra autorităților locale și cetățenilor. Guvernul s-a angajat să acorde măști gratuit persoanelor vulnerabile încă din prima zi a stării de alertă, adică 15 mai. Au trecut patru luni până să ajungă măștile în teritoriu. S-a spus că se vor cumpăra tablete pentru elevi. Licitația a eșuat, iar premierul României a ajuns să se răstească la primari că de ce nu au cumpărat ei. Păi, omule, spune că nu poți sau nu vrei să rezolvi o problemă și ne descurcăm cumva. Dar nu promite degeaba. Nu vrem să fim ajutați. Dar măcar nu ne încurcați. În patru luni, toate comunele județului își puteau cumpăra, cu ajutorul CJ, măști și tablete.

 

În această perioadă electorală, au existat cazuri de primari PSD care au trecut „cu arme și bagaje” în tabăra PNL. Ce se va întâmpla cu primarii „trădători” dacă veți câștiga un nou mandat?

Ce să se întâmple? Nimic, evident. Își vor vedea de mandatul lor, după cum îmi voi vedea și eu de al meu. Au luat o decizie pe care strict politic nu o înțeleg, dar e decizia lor. Eu am fost întotdeauna social-democrat și n-aș putea trece la alt partid, orice ar fi. Nu m-a interesat niciodată apartenența politică a primarilor care mi-au bătut la ușă. Uitați-vă la o listă a proiectelor locale susținute sau finanțate de CJ: ele există în toate comunele, nu sunt mai multe în cele conduse de primari PSD. Drumurile județene modernizate trec prin comune de orice culoare politică, nu le ocolesc pe cele liberale. Am spus-o și o repet: locuitorii unei comune, ai unui oraș sau ai unui județ nu trebuie să aibă nimic de suferit de pe urma apartenenței politice a edilului. Lupta politică se termină în noaptea alegerilor.

 

Sunteți considerat o persoană dificilă. Cum caracterizați relațiile cu subalternii în ultimii patru ani?

Nu sunt considerat, ci chiar sunt o persoană dificilă. Asta, pentru că vin din mediul privat, unde se lucrează într-un anume ritm, într-un anume stil și aștept același lucru și în sistemul bugetar. Nu am cerut însă niciodată oamenilor mai mult decât pot face eu însumi. Când am ținut un funcționar la birou până la miezul nopții pentru că trebuia rezolvată rapid o problemă, la birou am fost și eu. În diplomație există un fel de cod al formulării comunicatelor de după o întâlnire dificilă, desfășurată cu ușile închise. Se spune că discuțiile au fost „cordiale” când s-a ajuns până la urmă la un punct de vedere comun, „constructive” atunci când nu s-a ajuns la un rezultat, dar negocierile continuă sau „sincere” atunci când interlocutorii numai nu și-au spart capetele. Relațiile mele cu subalternii sunt undeva între „cordiale” și „constructive”.

 

Cum caracterizați colaborarea de până acum cu Primăria? Cum o vedeți în viitor?

Într-un cuvânt, dezamăgitoare. Se știe că Mihai Chirica a fost membru al PSD, deci ar fi trebuit să existe o punte de legătură în plus între CJ și municipalitate, dincolo de legăturile administrative. Or, această punte nu a existat și nu din vina noastră. Municipalitatea nu a fost interesată până acum în niciun fel de comunele din Zona Metropolitană, deși nu poți gândi o strategie pentru una fără să o iei în considerare și pe cealaltă. Cum să reglementezi traficul în municipiu, dacă nu te interesează cum se vine dinspre Miroslava, Bârnova sau Ciurea? Asta, pentru a da doar un exemplu. De altfel, alocările financiare făcute de Comisia Europeană pentru Iași, ca pol de creștere, au vizat întreaga zonă metropolitană, nu doar municipiul. Or, toți banii au intrat în Iași. Urmarea a fost că problemele orașului nu s-au rezolvat ci, dimpotrivă, s-au acutizat, tocmai pentru că Iașul nu a fost gândit ca un întreg cu localitățile din jur.

Această stare de fapt trebuie să înceteze și va înceta. Deja, în această perioadă, a avut mai multe întâlniri cu doamna Camelia Gavrilă, candidatul PSD la funcția de primar și am stabilit o serie de proiecte comune, ce pot și trebuie implementate de CJ împreună cu primăria. Zona Metropolitană în ansamblu înseamnă jumătate din populația județului. Dezvoltarea Iașului ca municipiu trebuie gândită în cadrul ZMI, nu distinct de aceasta.

 

Ați pomenit deja, pe parcursul interviului, de continuarea programelor de modernizare a drumurilor și școlilor sau de extindere a rețelei de apă-canal. Ce alte proiecte considerați a fi prioritare pentru județ și, implicit, doriți să le demarați în următorii patru ani? Numiți trei dintre ele.

Partea frumoasă în administrația publică este că nu termini treaba niciodată. Când soluționezi o problemă, se deschid noi perspective și, deci, apar noi provocări. Aduci apă într-o comună, apare posibilitatea de a rezolva cu autorizația de funcționare a școlii. Și tot așa. Dintr-una pleacă alta. Odată pusă pe un făgaș clar modernizarea infrastructurii de transport și cea de apă, localitățile din mediul rural au posibilitatea de a se dezvolta economic, de a atrage investitori. Or, acestora trebuie să le asiguri toate utilitățile necesare. De aici pleacă proiectul pe care l-am inițiat acum doi ani și pe care-l putem lansa imediat, de extindere a rețelelor de gaz metan. Avem planificate în primă instanță două magistrale la care să se racordeze măcar 19 comune, investiția ridicându-se la 162 milioane de euro.

Creșterea capacității de procesare a aeronavelor la Aeroport, realizată prin extinderea platformei de îmbarcare-debarcare, creează posibilitatea unei extinderi importante a activității aerogării. Iar aici avem nu unul, ci două proiecte, interconectate. O dată, construirea Centrului intermodal regional de transport marfă de la Holboca, proiect în valoare de 30 milioane de euro, prin care vom avea capacitatea de a procesa încărcături de marfă transportate aerian, rutier sau aerian. Apoi, al doilea proiect constă practic în construirea unei noi aerogări, însemnând un nou terminal, chiar și o nouă pistă, de 3.000 metri, înspre partea de nord și est, deci dincolo de pista actuală. Ar fi necesari 100 milioane de euro, iar primele surse de finanțare au fost deja identificate.

Și, în al treilea rând, corelat și cu Aeroportul, construirea centurii ușoare de ocolire a municipiului Iași. Este vorba de modernizarea a 52 km de drumuri județene care să conecteze la modul propriu sectoarele de drum național care străbat municipiul. Centura actuală este o glumă tristă pentru că nu conectează de fapt, nimic. Cu 45 milioane de euro, această problemă poate fi rezolvată definitiv. Proiectul a fost deja depus, intrând în circuitul de prefinanțare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here