România bunului simț și a lucrului bine făcut: președintele Klaus Iohannis a numit în conducerea Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS), pe locurile aferente societății civile, doi angajați ai Administrației Prezidențiale: Ioana Irina Rusu și Cătălina Galer @ Irina Rusu este soția prim-vicepreședintelui PNL Iași, Lucian Petrică Rusu, fost secretar de stat la Ministerul Energiei @ Irina Rusu este vicepreședinte al unui ONG care nu are activitate de 11 ani de zile, conform declarației de interese @ „Nu are activitate și nici rulaj financiar”, menționează aceasta @ Locurile pentru reprezentanții societății civile prevăzute în Consiliul Director al FRDS ar fi trebuit să asigure transparența și corectitudinea distribuirii fondurilor necesare dezvoltării zonelor sărace @ Într-un răspuns emis redacției 7IAȘI, Administrația Prezidențială explică numirile făcute la FRDS; „procedura de selecție nu este reglementată de niciun act normativ”
Președintele Klaus Iohannis a numit în conducerea Fondului Român de Dezvoltare Socială, pe locurile aferente societății civile, doi angajați ai Administrației Prezidențiale: Ioana Irina Rusu și Cătălina Galer. Ioana Irina Rusu este soția unui politician ieșean cu interese în zona pieței de energie, în timp ce Cătălina Galer ocupă funcția de consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.
Legea spune că Președintele României trebuie să numească în conducerea FRDS doar „personalităţi publice recunoscute din societatea civilă”. Niciuna dintre cele două persoane nu face parte din societatea civilă. Rusu este vicepreședinte al unui ONG care nu are activitate de 11 ani de zile, conform propriei declarații de interese, în timp ce Galer susține că a avut tangență cu societatea civilă în calitate de participant la un stagiu de pregătire organizat de Centrul Român de Politici Europene. Iohannis nu s-a consultat cu societatea civilă când a numit aceste persoane pentru că, spune Departamentul de Comunicare al Președinției, ”legea nu îl obligă”. Același Departament spune că, atât timp cât sintagma „personalităţi publice recunoscute nu este reglementată de un act normativ distinct”, Președintele poate interpreta cum vrea această mențiune. „În România bunului simț și a lucrului bine făcut”, legea este opțională pentru Președintele României. Locurile pentru reprezentanții societății civile prevăzute în Consiliul Director al FRDS erau cu scopul de a asigura transparența și corectitudinea distribuirii fondurilor necesare dezvoltării zonelor sărace. Iohannis a confiscat aceste posturi care au rolul de a elimina politicul din zona deciziilor cheltuirii banilor publici și le-a transformat în sinecuri pentru politrucii liberali. Membrii Consiliului Director sunt remunerați cu 2.500 lei net pentru participarea la o singură ședință pe lună.
Reprezentant fictiv al societății civile
Soția prim-vicepreședintelui PNL Iași, Lucian Petrică Rusu, ocupă de 5 ani de zile un loc în Consiliul Director al Fondului Român de Dezvoltare Socială. Irina Ioana Rusu a fost numită în această funcție pe locurile aferente societății civile, deși soția liberalului ieșean nu face parte din societatea civilă. Conform declarației de interese, Ioana Irina Rusu este vicepreședinte al Asociației Centrul Național pentru Participare, un ONG care nu mai are activitate și rulaj financiar din 2010, an în care soția liberalului a intrat în rândul bugetarilor.
Rusu a fost consilier al unui secretar de stat din Ministerul Educației din Guvernul Boc și a devenit ulterior funcționar în cadrul Administrației Prezidențiale, la Departamentul de Educație și Cercetare. Irina Ioana Rusu a menționat în toate declarațiile de interese depuse anual la Administrația Prezidențială că nu desfășoară activitate în cadrul vreunei entități din cadrul societății civile. Cu toate acestea, Iohannis a numit-o în conducerea Fondului ca reprezentant al societății civile. Durata mandatului în conducerea FDRS este de patru ani, Irina Ioana Rusu aflându-se deja la al doilea mandat în boardul Fondului.
Alt consilier, aceeași poveste
Alături de Rusu, Iohannis a mai trimis încă trei persoane în Consiliul Director al FRDS. Printre ele și Cătălina Galer, care, la data numirii în conducerea FRDS, era consilier în cadrul Administrației Prezidențiale – Departamentul de Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. Din august 2021, Galer a fost numită consilier de stat în cadrul aceluiași departament, în locul lui Andrei Muraru, plecat ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Funcția de consilier de stat la Administrația Prezidențială echivalează cu cea de ministru din Guvern. Ca și Rusu, Galer face parte din conducerea FRDS ca și reprezentant al societății civile. Potrivit declarației de interese, Galer nu a făcut niciodată parte din societatea civilă. Site-ul Președinției precizează totuși că, Cătălina Galer a avut tangență cu societatea civilă în calitate de participant la un stagiu de pregătire organizat de Centrul Român de Politici Europene. Cele două „personalități recunoscute din cadrul societății civile” sunt remunerate lunar cu aproximativ 2.500 lei net pentru participarea la o singură ședință a Consiliului Director.
Administrația Prezidențială: „sintagma la care faceți referire nu este un criteriu definit printr-un act normativ distinct”
Legea de înființare a FRDS spune clar că Președintele numește „patru personalităţi publice recunoscute, din societatea civilă” în Consiliul Director (art 13 din legea 129/1998). Rusu și Galer nu sunt personalități publice recunoscute și nici nu fac parte din societatea civilă. O recunosc ambele, iar site-ul Președinției o confirmă. Cum a fost posibil acest lucru?
7IAȘI a încercat să afle cum a fost posibil ca Administrația Prezidențială să încalce prevederile legii! A fost indus președintele Klaus Iohannis în eroare sau pur și simplu s-a comis o greșeală? Am solicitat Administrației Prezidențiale să ne comunice care au fost criteriile care au stat la baza 
selectării celor două persoane pentru conducerea Fondului, dacă au existat consultări cu societatea civilă pentru nominalizarea reprezentanților ei și cum a fost îndeplinit criteriul cerut de lege, respectiv „personalități publice recunoscute”. Răspunsul Departamentului de comunicare lămurește pe deplin situația. Iohannis le-a numit pe cele două în funcție pentru că așa a vrut. Administrația Prezidențială susține că legea nu a fost încălcată și că Președintele nu era obligat să se consulte cu societatea civilă atunci când desemnează reprezentanții ei în cadrul unei instituții publice. Președinția a refuzat să menționeze clar cum au îndeplinit cele două subordonate ale președintelui Iohannis criteriul recunoașterii publice și nici dacă acestea fac parte sau nu din societatea civilă. Doar trebuie să îi credem pe cuvânt că totul este legal și corect.
”Numirea celor patru persoane de către Președintele României în Consiliul Director al Fondului Român de Dezvoltare Socială s-a realizat ținându-se cont de îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 13 lit c din Legea 129/1998 … Față de cele enunțate, prin raportare la solicitările dvs, precizăm faptul că procedura de selecție nu este reglementată de niciun act normativ, iar sintagma la care faceți referire (n.r. – personalități publice recunoscute) nu este un criteriu definit printr-un act normativ distinct; aceasta desemnează caracterul general de recunoaștere de către societatea civilă a persoanelor numite. De asemenea, în lege nu se face referire la obligativitatea solicitării unor puncte de vedere din partea reprezentanților societății civile în vederea desemnării membrilor Consiliului Director al Fondului Român de Dezvoltare Socială. Având în vedere argumentele prezentate, vă informăm că numire de către Președintele României a persoanelor în calitatea de membri în Consiliul Director al Fondului Român de Dezvoltare Socială s-a realizat cu respectarea tuturor prevederilor constituționale și legale aplicabile”, se arată în răspunsul Departamentul de Comunicare Publică a Președinției României.
Ce este Fondul Român de Dezvoltare Socială
Potrivit legii de înființare ( 129/1998), Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) are ca scop contribuţia la reducerea sărăciei prin finanţarea de proiecte în comunităţile sărace beneficiare, inclusiv pentru grupurile sărace de etnie romă şi pentru grupurile dezavantajate, creşterea capacităţilor manageriale locale, susţinerea descentralizării administrative, creşterea capacităţii de organizare la nivel local. Legea de înființare a FDRS prevede ca instituția să fie condusă de un Consiliu Director, alcătuit din 11 membri, după cum urmează: un reprezentant desemnat de primul-ministru, câte un reprezentant al Ministerului Muncii, Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Integrării Europene şi al Agenţiei Naţionale pentru Romi și patru personalităţi publice recunoscute, din societatea civilă, numite de către Preşedintele României.
Societatea civilă
Noțiunea de „societate civilă” descrie forme asociative de tip apolitic și care nu sunt părți ale unei instituții fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizațiile neguvernamentale – asociații sau fundații, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societății civile, care intervin pe lângă factorii de decizie, pe lângă instituțiile statului de drept pentru a le influența, în sensul apărării drepturilor și intereselor grupurilor de cetățeni pe care îi reprezintă. Societatea civilă este cel mai simplu termen pentru a descrie un întreg sistem de structuri, care implică cetățeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizație neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizație patronală. Societatea civila este formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experienta pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese. Ori, un funcționar al Administrației Prezidențiale nu poate fi considerat un reprezentant al societății civile. E ca și cum un patron ar fi în același timp și liderul de sindicat al muncitorilor din societatea sa. El nu poate apăra în același timp atât interesele statului cât și cele ale cetățeanului, pentru că acestea nu coincid tot timpul.
Rareș Neamțu
