În Iașul anului 2026, instituțiile de cultură cu șefi numiți politic se află în slujba Mafiei Imobiliare. Palatul Culturii a solicitat demolarea a ceea ce a mai rămas din casa scriitorului Costache Negruzzi, clădire aflată pe Lista Monumentelor Istorice, pentru a face loc unui proiect imobiliar al omului de afaceri Vasile Pușcașu, cumătrul primarului Mihai Chirica. Firma lui Pușcașu a încheiat cu Palatul Culturii contract pentru realizarea unui „studiu arheologic”. Documentele prin care s-a solicitat Comisiei Naționale de Arheologie aprobare pentru demolarea ruinelor Casei Negruzzi (pivnițe și fundație) au fost semnate în cursul anului trecut de către Andrei Apreotesei, directorul Complexului Național Muzeal Moldova – titulatura oficială a Palatului Culturii. Andrei Apreotesei este consilier local PNL și un apropiat al lui Mihai Chirica, care l-a susținut personal pe acesta pentru funcția de director al Palatului Culturii. Comisia Națională de Arheologie a respins cererea de demolare a vestigiilor, însă Apreotesei a depus o contestație în care a invocat chiar și faptul că săpăturile arheologice au afectat stabilitatea terenului. Și această a doua tentativă a fost respinsă de către Comisia Națională de Arheologie, care a dispus ca „structurile de zidărie existente, precum și complexele arheologice identificate să fie protejate și puse în siguranță de urgență”. Vasile Pușcașu, la rândul său consilier local AUR și președinte al Comisiei de Urbanism din Consiliul Local, vrea să ridice pe terenul din centrul orașului un bloc cu 5 etaje.
În 2017, Casa Negruzzi a fost demolată ilegal, însă afacerea a fost mușamalizată de către Poliția Locală, instituție subordonată Primăriei Iași. Sub semnătura directorului Liviu Zanfirescu, Poliția Locală a emis o adresă care atesta că imobilul monument istoric „s-a autodemolat”. Documentul a fost emis pe 6 noiembrie, însă imagini care au fost realizate trei săptămâni mai târziu, pe 27 noiembrie, Casa Negruzzi era surprinsă încă „în picioare”.
Chirica și Apreotesei pozează în apărători ai patrimoniului cultural, organizând împreună dezveliri ale unor plăcuțe memoriale sau slujbe de pomenire la mormintele oamenilor de cultură. Dragostea pentru moștenirea culturală a orașului se stinge însă atunci când sunt afectate interesele dezvoltatorilor imobiliari din anturajul primarului.
Cu un șef numit politic de PNL grație susținerii lui Mihai Chirica, Complexul Național Muzeal Moldova – Palatul Culturii – a ajuns să slujească intereselor dezvoltatorilor imobiliari în loc să apere patrimoniul cultural în fața asaltului acestora.
În cursul anului trecut, Andrei Apreotesei, directorul Palatului Culturii, a solicitat prin două adrese care îi poartă semnătura demolarea vestigiilor Casei Negruzzi, fundații și pivnițe ale unei clădiri aflată pe Lista Monumentelor Istorice și care a fost demolată ilegal în anul 2018. Miza o constituie un proiect imobiliar al firmei Motel Bucium SRL, deținută de către Vasile Pușcașu, cumătru al primarului Mihai Chirica. Acesta deține terenul de aproximativ 1.900 metri pătrați pe care se afla casa scriitorului și omului politic Costache Negruzzi, o figură emblematică a culturii și istoriei ieșene. Clădirea inventariată pe Lista Monumentelor Istorice a fost de la bun început un ghimpe în coasta lui Pușcașu, care a inițiat mai multe proiecte urbanistice pe terenul aflat pe strada Costache Negruzzi nr.13: spații de cazare (hotel) sau bloc de locuințe și spații comerciale. Având în vedere că terenul este situat în centrul istoric al orașului și pentru că pe acesta se afla o clădire monument istoric, firma omului de afaceri Vasile Pușcașu, Motel Bucium SRL, a fost nevoită să inițieze Planuri Urbanistice Zonale, care aveau însă nevoie și de aprobările Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice și ale Direcției Județene de Cultură.
Așa-zisa „autodemolare” nu a rezolvat problema dezvoltatorului Pușcașu
Chiar dacă așa-zisa autodemolare din anul 2018, părea să fi rezolvat problema dezvoltatorului imobiliar, avizarea Planului Urbanistic Zonal nu putea fi realizată fără lămurirea destinului pe care l-a avut Casa Negruzzi.
Astfel, în 2022, Motel Bucium a obținut de la Primăria Iași un nou certificat de urbanism pentru realizare PUZ – locuințe colective, spații comerciale și parcări.
Proiectul a ajuns din nou pe masa Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI), for regional format din specialiști în istorie, urbanism și patrimoniu cultural, care decide asupra proiectelor aflate în zone de protecție a monumentelor și siturilor istorice.
În ședința CZMI din decembrie 2024 i s-a cerut investitorului Motel Bucium SRL să completeze documentația urbanistică cu un „studiu arheologic” și un „studiu istoric arhitectural” cu privire la ceea ce a mai rămas din Casa Negruzzi în urma demolării și cu privire la succesiunea proprietarilor imobilului de-a lungul timpului.
Firma lui Pușcașu a încheiat contract pentru studiu arheologic cu Palatul Culturii
Pentru realizarea studiului arheologic, la începutul anului 2025, Motel Bucium SRL a încheiat cu Palatul Culturii (Complexul Național Muzeal Moldova – titulatură oficială a instituției), un contract de prestări servicii în valoare de aproximativ 60.000 lei.
În urma excavărilor, pe amplasament au fost descoperite fundația și pivnițele Casei Negruzzi, imobil care fusese demolat ilegal în toamna lui 2018.
Arheologul de la Palat a cerut demolarea vestigiilor. CNA: „se respinge”
Deși CZMI solicitase expres realizarea studiului arheologic pentru identificarea rămășițelor fostei Case Negruzzi, arheologul de la Palatul Culturii, Mădălin Cornel Văleanu, a solicitat Comisiei Naționale de Arheologie demolarea fundației și a pivnițelor sub pretextul continuării studiului arheologic la o adâncime mai mare. Altfel spus: raderea de pe fața pământului și a ultimelor urme ale Casei Negruzzi.
În ședința din 18 august 2025, Comisia Națională de Arheologie (CNA) a respins solicitarea depusă de Palatul Culturii privind dărâmarea vestigiilor de pe strada Costache Negruzzi nr. 13.
Deoarece CNA nu a autorizat demolarea fundației și ale pivnițelor descoperite, la data de 25 august 2025, Palatul Culturii a formulat o contestație sub semnăturile directorului Andrei Apreotesei și arheologului Mădălin Cornel Văleanu. Plângerea atacă din mai multe perspective decizia CNA: se invocă pericolul asupra stabilității zonei, pericolul de a fi trași la răspundere de către Motel Bucium SRL pentru neîndeplinirea contractului și faptul că imobilul nu are vreo legătură cu casa lui Costache Negruzzi.
„S-a arătat pe larg în cadrul raportului arheologic și a celui de expertiză tehnică faptul că ne aflăm în fața unor structuri constructive și a unor complexe arheologice a căror stare de conservare este precară, iar această stare de conservare în care se află nu poate justifica în niciun fel necesitatea vreunui efort de punere în siguranță. În plus, aceste structuri nu au nici măcar o minimă relevanță istorică/arheologică.
Mai mult, rezoluția Comisiei Naționale de Arheologie din 18.08.2025 ignoră o realitate arătată în raportul de cercetare arheologică și în raportul de expertiză tehnică: o autodemolare necontrolată a acestor structuri constructive poate pune în pericol stabilitatea zonei. Iar instituția noastră poate fi trasă la răspundere pentru eventualele efecte negative generate de cercetarea arheologică. (…) Cercetarea arheologică realizată a accentuat această stare de instabilitate a terenului”, se arată în contestația depusă de Palatul Culturii.
În ședința Comisiei Naționale pentru Arheologie, contestația depusă de către Andrei Apreotesei în numele Palatului Culturii a fost respinsă.
„CNA a luat la cunoștință conținutul raportului de cercetare arheologică preventivă de etapă pentru imobilul din str. C. Negruzzi/str. Horia, nr. 13A/13.
În acord cu recomandările DJC Iași și a CZMI 5, dar urmărind și realitățile expuse în raportul arheologic, CNA solicită ca structurile de zidărie existente, precum și complexele arheologice identificate să fie protejate și puse în siguranță de urgență de către beneficiar, conform legislației în vigoare. Continuarea cercetării, respectiv lucrări de demantelare propuse în raport, vor avea loc doar după soluționarea situației imobilului respectiv în ceea ce privește includerea (sau nu) în LMI. Beneficiarul și instituția organizatoare a cercetării vor face demersuri pe lângă DJC Iași și Ministerul Culturii pentru clarificarea situației.
Cercetarea preventivă în vederea valorificării științifice a complexelor arheologice care se presupun a fi pe acest amplasament este foarte importantă, dar după ce se reglementează disputa legată de posibilitatea existenței pe acest amplasament a unui monument istoric, fie el și în stare de demolare/autodemolare”, se arată în procesul-verbal al ședinței.
Dosarul penal pentru demolarea clădirii monument istoric a fost închis
În urma plângerilor formulate de către Direcția Județeană de Cultură, în 2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a deschis un dosar penal pentru demolarea Casei Negruzzi, clădire aflată pe Lista Monumentelor Istorice. Parchetul a închis cazul doi ani mai târziu, în 2020, invocând „lipsa vinovăției”. Adică, pentru dărâmarea casei nu se face vinovată vreo persoană, deoarece Casa Negruzzi s-a autodemolat, după cum reieșea dintr-un document eliberat de Poliția Locală la data de 6 noiembrie 2018.
Însă, după cum a arătat o investigație a 7IAȘI publicată în iulie 2023, documentul a fost eliberat în fals de către Poliția Locală, instituție subordonată Primăriei Iași, deoarece la aproape două săptămâni de la data emiterii, clădirea se afla încă în picioare, fapt dovedit de fotografii realizate la data de 27 noiembrie în același an.
„Urmare adresei dvs înregistrată în evidențele noastre cu numărul 14495/25.10.2018 vă comunicăm următoarele:
În urma controlului efectuat la adresa din strada Costache Negruzzi (fostă Horia) nr. 13 unde ați solicitat o verificare a stării de integritate a imobilului C1 în suprafață de 369 mp, aflat pe terenul înscris la cartea funciară numărul 124447 a municipiului Iași, vă informăm că imobilul s-a autodemolat nemaiputând servi scopului pentru care a fost edificat”, se menționează în adresa 14495/06.11.20218 semnată de către șeful Poliției Locale, Liviu Zanfirescu, document ce a fost folosit la ștergerea din cartea funciară a Casei Negruzzi.
Anterior, în 2017, în trei dosare civile deschise la instanțele de judecată, Motel Bucium SRL a cerut obligarea Direcției Județene pentru Cultură la emiterea avizului și anularea actului prin care instituția condiționa avizarea PUZ pentru hotel cu realizarea unui studiu istoric. Toate cele trei plângeri ale Motel Bucium au fost respinse prin sentință definitivă de către instanțele de judecată.
Arheologul a susținut cauza dezvoltatorului la un simpozion internațional
În cadrul unui simpozion internațional organizat în luna octombrie a anului trecut la Palatul Culturii, „Monumentul – Tradiție și Viitor”, arheologul Mădălin Cornel Văleanu, cel care alături de directorul Andrei Apreotesei, cerea demolarea vestigiilor de pe terenul lui Pușcașu, a avut o intervenție în care critica chiar decizia de protejarea a ruinelor Casei Negruzzi.
„Despre relația dintre dezvoltarea urbană și monumente: monumentele ale imaginarului colectiv ca instrument pentru blocarea unor proiecte de sistematizare urbană. Studiu de caz: sistematizarea zonei Arcu din Iași și casa scriitorului Costache Negruzzi”, este titlul intervenției pe care a avut-o arheologul ieșean și care, în mod evident, susține cauza omului de afaceri Vasile Pușcașu.
Însă, Casa Negruzzi a fost introdusă pe Lista Monumentelor Istorice urmare a studiilor și cercetărilor realizate în zeci de ani de către arheologi și istorici care au fost de asemenea angajați ai Complexului Național Muzeal Moldova și care au ținut cont de documente identificate la Arhivele Naționale care au atestat că imobilul a fost în proprietatea lui Costache Negruzzi și că acesta l-a folosit pentru a locui. Astfel de documente sunt testamentul lăsat de omul de cultură, dovezi ale faptului că în acea casă Negruzzi primea corespondența și chiar contracte de vânzare-cumpărare prin care imobilul a fost înstrăinat succesiv de către moștenitori și alte persoane până când proprietar a devenit chiar firma Motel Bucium SRL, deținută de către Vasile Pușcașu.
În memoria colectivă numele scriitorului și politicianului ieșean dăinuie prin prisma asocierii acestuia cu Colegiul Național „Costache Negruzzi”, însă informații biografice ale acestuia sunt disponibile în sute de publicații dedicate personalităților culturale naționale:
„Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808 la Trifeștii Vechi (Hermeziu), şi și-a început învățătura în greacă. În timpul revoluției din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său. La Chișinău l-a cunoscut pe Pușkin, care i-a trezit interesul pentru literatură. Din această perioadă datează primele sale încercări literare: „Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822”.
După moartea tatălui său, a intrat copist la visterie, începând astfel viața politică, cum făceau mulți fii de boieri pe atunci. A publicat în acea perioadă câteva traduceri de poezii și câteva nuvele. A studiat şi a publicat poemul Aprodul Purice ca un protest la adresa domnului și a boierilor din timpul său.
În 1837, a fost ales deputat de Iași în Obșteasca obișnuită adunare, instituită de Regulamentul Organic, apoi a fost funcționar superior și director al teatrului (alături de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri). În 1840 a fost ales primar al Iașului. A refuzat să ia parte la Revoluţia de la 1848 şi a rămas retras din funcţii publice, reintrând mai târziu ca judecător, membru în Divanul domnesc (1857) și apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanțelor, deputat și epitrop la Sf. Spiridon. A murit pe 24 august 1868 şi este înmormântat în cimitirul bisericii din Trifeştii Vechi. Casa de pe strada din Iaşi care îi poartă numele a fost locuinţa sa pe parcursul anilor petrecuţi la Iaşi”
Tudor LEAHU
