Analiza făcută împreună cu Adrian Caciu , fost ministru de finanțe în cadrul Comisiei Buget Finanțe din Camera Deputaților.
România are o rată a dobânzii de politică monetara de 6,5% și o rată a dobânzii Lombard(dobânda de credit) de 7,5%.
România are însă și o inflație de 10,4%.
Dobânzile la care se împrumută România sunt în jurul nivelului de 7%, sub dobânda Lombard dar și mult sub inflație.
Cu alte cuvinte, dobanzi real negative.
De ce sunt dobânzile sus? Sau rata dobanzii de politică monetară ridicată?
În primul rând din cauza inflației structurale ridicate (CORE2). Care este peste 8%.
Orice comparatie cu alte state în materie de dobânzi trebuie să tină seama de inflatia din statele respective și ratele dobanzilor de politică monetara.
Și, evident, cu ratingul asociat datoriei suverane.
Altfel, compari mere cu pere, ele fiind, ambele, fructe.
Ca să înteleaga analfabetii economici, daca România ar avea o inflație de 1-2% și, pe cale de consecinta o rata a dobanzii de politică monetara de 1-2%, dobanda la care s-ar împrumuta România ar fi de maxim 2% cu același rating de țară pe care îl avem acum.
BNR nu poate reduce dobanda de politică monetara fără ca guvernul, prin politica fiscal-bugetară să reducă inflația. Este un cerc vicios care, de multe ori, este stimulat de guvern(ca si in prezent).
Să ajungem și la rating.
De doi ani de zile ni se vinde povestea „junk”-ului si apoi al eroilor care ne-au salvat de „junk”.
Propagandistii economici ne explică, a venit salvatorul si ne-au pasuit.
Dar, realitatea este ca, Romania are acelasi rating din 2011.
Si tot realitatea este că din 2025, perspectiva s-a înrautatit, devenind negativa.
De la stabila cum o lăsasem cand eram ministru de finante(preluata la negativ de la Cîtu, adusa la stabila, cu tot cu deficit și datorie si fara sa aducem inca banii din coeziune pe noul exercitiu sau sa incasam grosul banilor din PNRR-ma refer la anii 2022-2023).
Ni se spune o poveste de doi ani cu salvarea de la junk pentru a se masca faptul că, deși economia a fost bagata în recesiune de masurile de supra-taxare iar oamenii au devenit mai saraci -totul pentru scaderea deficitului public, perspectiva ramane negativă!
Adică politica economică e proastă! Asta nu se spune!
Ni se spune o poveste despre deficit desi datoria publica a crescut cu 5 puncte procentuale, adică cu 15% în guvernarea Bolojan, iar ratingul se acorda capacitătii de plata a datoriei.
Că deficitul este legat de datorie, este adevarat, dar daca vezi ca datoria creste cu viteza mai mare decat scade deficitul, nu te intrebi, tu, deontolog economic ca poate agentia aceea de rating, cu a sa metodologie, nu observă acest lucru?
Nimeni, nimic despre viteza de crestere a datoriei publice.
Toti ne-au salvat de „junk”!
Au „înfrânt”!
Daca oglinzile ar avea suflet s-ar sparge de rusine când văd atât habarnism economic clamat ca știintă și erudiție!
Hai sa trecem la lucrurile serioase:
Ce trebuie facut pentru a obtine perspectiva stabila si pentru a creste ratingul de țară?
1. Stabilizarea și apoi scaderea datoriei publice.
2. Reducerea abrupta a inflației.
3. Repornirea economiei si administrarea preturilor la energie si combustibili(factorii de volatilitate crescuta).
4. Stabilizarea puterii de cumparare a populatiei si economiei, stimularea competitivitatii și stoparea cresterii rate somajului.
5. Reducerea deficitului de cont curent prin absorbtia de fonduri europene nerambursabile și reducerea deficitului de balanta comerciala.
6. Reducerea deficitului primar public.
Poate unii vor renunta la discuțiile sterile despre „sexul îngerilor” și vor și întelege ce trebuie făcut pentru ca România să îsi revină!
Maricel Popa
Deputat PSD Iași
