@ De peste zece ani, belgienii de la Sioen produc la Iași prin intermediul unei firme afiliate, Siorom SRL, echipamente de protecție pentru muncitori, pompieri, poliție și armată @ Un control al ANAF, care s-a întins pe durata unui an de zile din cauza piedicilor puse de conducerea companiei, a scos la iveală că Siorom și-a diminuat în mod artificial profitul cu suma de 1.158.428 lei @ Diminuarea profitului s-a produs ca urmare a practicării unor prețuri sub valoarea de piață la tranzacțiile dintre Siorom și compania mamă – Sioen Belgia @ Siorom raportează anual un profit cosmetizat de 3%, iar compania mamă Sioen prosperă din comerțul cu produsele făcute la Iași @ Firma ieșeană este doar o resursă de forță de muncă ieftină care nu produce nicio plus valoare economiei locale @ Profitul este „exportat” în Belgia sau în alte țări unde există subsidiare ale Sioen @ În urma verificării s-a constatat că compania a pus la dispoziția ANAF o analiză trunchiată cu prețuri din anii 2011 – 2015, în vreme ce controlul viza perioada 2016 – 2021 @ 7IAȘI a intrat în posesia unui document întocmit de către compania Deloitte, auditor extern angajat de belgienii de la Sioen @ Printre rânduri, Deloitte atrage atenția belgienilor să nu mai exagereze în relația cu firma din Iași pentru că ANAF poate verifica situațiile financiare pe ultimii 5 ani fiscali încheiați și chiar îi informează asupra penalităților ce vor fi suportate pentru „distorsionarea” bazei impozabile
La finele anului 2022, Fiscul a inițiat un control la compania Siorom pentru a verifica corectitudinea raportării impozitului pe profit pentru anii 2016 – 2021. Controlul a fost finalizat la sfârșitul lunii iunie 2023 când echipa de control a concluzionat că Siorom și-a diminuat în mod artificial profitul cu suma de 1.158.428 lei. Diminuarea profitului s-a produs ca urmare a practicării unor prețuri sub valoarea de piață la tranzacțiile dintre Siorom și compania mamă – Sioen Belgia. Atunci când o companie derulează tranzacții cu o altă societate care are aceiași acționari, se consideră că există un risc privind valoarea declarată. Aceste tranzacții sunt considerate de către Finanțe cu risc ridicat întrucât se poate distorsiona în mod artificial rezultatul financiar al companiilor și astfel se poate evita plata taxelor către stat. În astfel de cazuri, legea prevede întocmirea unui dosar de transfer al prețurilor. Acest document este o analiză care compară prețurile din piața liberă a companiilor, produselor sau serviciilor similare și pe baza lor se determină o valoare de piață. Sunt analizate mai multe date financiare și se stabilește un indicator de profitabilitate denumit cuartilă. Indicatorul are trei nivele: inferior, median și superior. Pentru ca tranzacțiile dintre companii afiliate (cu același acționar) să fie considerate efectuate conform valorii de piață, marja de profit trebuie să fie la valoarea cuartilei mediane. Atunci când tranzacțiile dintre companii afiliate sunt sub valoarea mediană, Fiscul poate stabili sume suplimentare de plată.
Au „șmecherit” analiza valorii de piață
În cazul Siorom, inspectorii au solicitat dosarul prețurilor de transfer, însă societatea nu deținea documentul în cauză, deși avea obligația legală să-l întocmească. Echipa de control a suspendat controlul și a cerut companiei să întocmească și să prezinte dosarul prețurilor de transfer. În februarie 2023, Siorom predă documentul, iar în urma verificării s-a constatat că compania a furnizat o analiză trunchiată cu prețuri din anii 2011-2015. Departamentul Prețurilor de Transfer din cadrul ANAF a constatat că Siorom a utilizat în studiul valorii de piață prețuri din anii 2011-2015 deși analiza se referea la perioada 2016-2021. Totodată, companiile și produsele luate ca referință nu corespundeau profilului Siorom, astfel fiind prezentat un rezultat nereal al marjei de profit. Era clar că firma Siorom încerca să inducă în eroare echipa de control pentru a scăpa de plata unor sume suplimentare. Neavând la dispoziție un document util pentru verificarea corectitudii tranzacțiilor, Fiscul a realizat o analiză sumară încercând să determine valoarea de piață pentru tranzacțiile derulate de Siorom cu Sioen în toți acești 5 ani fiscali supuși controlului. În urma determinării unei valori aproximative de piață, echipa de control a stabilit că Siorom și-a diminuat artificial profitul în anul 2020 cu suma de 1,1 milioane lei. Au stabilit un impozit pe profit suplimentar în cuantum de 178.469 lei la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere.
Siorom nu a contestat actul de control și a plătit sumele stabilite suplimentar, semn că belgienii sunt mulțumiți că au scăpat doar cu atât, în condițiile în care au făcut profit de milioane de euro în afara României cu produsele realizate la Iași. Siorom raportează anual un profit cosmetizat de 3%, iar compania mamă Sioen prosperă din comerțul cu produsele făcute la Iași.
Contractul și schema de diminuare a profitului
Contractul încheiat între Siorom România, în calitate de prestator, și Sioen Belgia, în calitate de beneficiar, este mai mult decât elocvent în privința schemei financiare puse la cale. Contractul prevede în mod clar faptul că Siorom lucrează exclusiv pentru Sioen, pe baza comenzilor acesteia. În același timp, contractul reglementează prețurile de vânzare ale produselor. Acestea nu sunt stabilite pe baza economiei de piață, ci în mod arbitrar prin decizia patronilor belgieni. Astfel, compania ieșeană este doar o resursă de forță de muncă ieftină care nu produce nicio plus valoare economiei locale. Profitul este ”exportat” în Belgia sau în alte țări unde există subsidiare ale Sioen. Contractul arată că Sioen a decis în mod anticipat profitul companiei ieșene. El este determinat pe baza costului de producție la care se adaugă o marjă infimă, de 3%. Sioen vinde produsele în străinătate și câștigă caimacul, mutând marfa dintr-o parte în alta. Contractul precizează că la finalul fiecărui an se fac ajustările așa încât, nu cumva din greșeală, Siorom să facă un profit mai mare și să se plătească taxe în România. Spre exemplu, dacă în timpul unui an costul estimat de producție al produselor este mai mic ca urmare a unei productivități a muncii mai mari, a unor reduceri de taxe sau de costuri cu energia electrică, atunci profitul Siorom ar crește și ar fi mai mare decât marja de 3% impusă de belgieni. În acel caz, potrivit art.6.6 din contract, Siorom va fi nevoită să emită o factură negativă pentru suma cu care a depășit procentul de 3% și să plătească firmei mamă suma încasată în plus. Astfel, profitul obținut în plus pleacă direct afară, nu rămâne în România.
Toate referințele privind prețurile se fac prin dosarul prețurilor de transfer. Însă documentul este unul arbitrar, așa cum au arătat și inspectorii ANAF. Belgienii de la Sioen reglează din pix aceste tarife și „spoliază” compania ieșeană de profitul înregistrat exportându-l către firmele mamă sau paradisuri fiscale. Diminuarea artificială a profitului mai servește încă unui scop. Solicitările de majorări salariale sunt tăiate din fașă de belgieni cu lozinca: ”nu avem profit”. Iar sindicatul și angajații înghit gogoașa pentru că nu știu mecanismele din spatele lipsei de profit.
Deloitte vorbește despre „distorsionarea” bazei impozabile
Cu un an înainte de controlul inițiat de ANAF, compania Deloitte, în calitate de auditor extern al Siorom, atrăgea atenția asupra faptului că societatea ieșeană are o problemă în zona prețurilor de transfer. Deloitte tocmai auditase rezultatele financiare ale anului 2020 când compania Siorom încheiase anul cu un profit de doar 1%. Auditorul nu putea scrie în raportul de audit, negru pe alb, faptul că Siorom fentează taxele în România și exportă profitul în afara țării pentru că și-ar fi pierdut contractul, atât cel din România cât și cel la nivel de grup. Însă, printre rânduri, Deloitte atrage atenția belgienilor să nu mai exagereze pentru că statul român va efectua cu siguranță un control pe această temă. Deloitte chiar îi pregătește pe belgieni și le explică faptul că ANAF poate verifica situațiile financiare pe ultimii 5 ani fiscali încheiați și chiar îi informează asupra penalităților ce vor fi suportate pentru ”distorsionarea” bazei impozabile. Mai mult, Deloitte atragea atenția asupra faptului că Siorom nu a actualizat dosarul prețurilor de transfer de 5 ani de zile, fapt ce este în contradicție cu legislația românească.
„Legislația fiscală din România conține reguli privind prețurile de transfer între persoane afiliate încă din anul 2000. Cadrul legislativ curent definește principiul „valorii de piață” pentru tranzacțiile între persoanele afiliate, precum și metodele de stabilire a prețurilor de transfer. În conformitate cu legislația fiscală relevantă, evaluarea fiscală a unei tranzacții realizate cu părțile afiliate are la bază conceptul de preț de piață aferent respectivei tranzacții. În baza acestui concept, prețurile de transfer trebuie să fie ajustate astfel încât să reflecte prețurile de piață care ar fi fost stabilite între entități între care nu există o relație de afiliere și care acționează independent, pe baza condițiilor normale de piață. Ca urmare, este de așteptat ca autoritățile fiscale să inițieze verificări amănunțite ale prețurilor de transfer, pentru a se asigura că rezultatul fiscal și/sau valoarea în vamă a bunurilor importate nu sunt distorsionate de efectul prețurilor practicate în relațiile cu persoane afiliate. Este probabil ca verificări ale prețurilor de transfer să fie realizate în viitor de către autoritățile fiscale pentru a determina dacă respectivele prețuri respectă principiul ”condițiilor normale de piață” și că baza impozabilă a contribuabilului român nu este distorsionată. Societatea nu poate cuantifica rezultatul unei astfel de verificări. Societatea consideră că tranzacțiile cu părțile afiliate au fost efectuate la valori de piață. Ultimul dosar al prețurilor de transfer pregătit de societate a fost în anul 2016, iar la nivel de grup ultimul dosar a fost pregătit pentru anul 2018.” se menționează în raportul de audit încheiat de Deloitte pentru anul 2020.
Rareș Neamțu
