În timp ce milioane de pensionari obișnuiți nu și-au primit indexarea promisă, bugetul alocat pentru pensiile speciale atinge o sumă impresionantă, echivalentă cu aproape 1% din Produsul Intern Brut. Peste 17 miliarde de lei vor fi direcționați către aceste pensii privilegiate, în ciuda presiunilor externe pentru creșterea cheltuielilor în domeniul apărării.
Pierderi masive din fondurile europene din cauza pensiilor speciale
România riscă să piardă 660 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce guvernul a modificat legislația pensiilor speciale în favoarea beneficiarilor, ignorând cerințele Bruxelles-ului privind reformarea acestora.
Reforma pensiilor a fost amânată de mai multe ori, iar cheltuielile publice devin din ce în ce mai greu de susținut. De exemplu, luna trecută, peste 5.600 de magistrați au beneficiat de o pensie medie de peste 25.000 de lei.
Majorările de pensii și salarii, amânate pe termen nedefinit
Bugetul adoptat pentru 2025 nu include creșterile promise pentru pensii și salarii, contrazicând angajamentele anterioare ale guvernanților. Se preconizează că pensionarii cu venituri mici ar putea primi un ajutor unic de 1.000 de lei abia în luna septembrie.
În prezent, pensia medie în sistemul public este de 2.752 de lei, cu doar 4 lei mai mult față de decembrie 2024. Totodată, costul mediu al unui coș de consum lunar pentru o persoană a ajuns la 3.972 de lei, ceea ce arată un decalaj major între veniturile pensionarilor și costurile vieții.
Statistici relevante despre pensii în 2025
- Pensionari la limită de vârstă: 3,7 milioane de persoane, pensie medie de 3.070 de lei
- Pensionari anticipat parțial: 89.499 de persoane, pensie medie de 2.723 de lei
- Pensionari pe caz de invaliditate: 390.829 de persoane, pensie medie de 1.124 de lei
- Plata totală a pensiilor în 2025: puțin peste 7% din PIB
