În 2024 Primăria Iași a plătit 53.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate privind construcția unui aqua park în zona Moara de Vânt.
Investiția de pe terenul de aproximativ 50.000 de mp a fost estimată la circa 40 de milioane de euro.
La vremea respectivă, primarul Mihai Chirica vorbea de un parteneriat public privat sau de atragerea unor fonduri europene.
„Este un proiect la care țin foarte mult și care face obiectul unei discuții pe care vreau să o avansez public în găsirea unui partener. Noi avem terenul, avem nevoie de 42 milioane de euro pentru implementarea lui”, spunea primarul Mihai Chirica în 2024.
Doi ani mai târziu, municipalitatea nu a reușit încă să identifice vreo sursă de finanțare, singurul pas fiind obținerea unui banal aviz de mediu.
În tot acest timp, mai multe administrații locale din țară au finalizat construcția unor aqua park-uri sau au depus proiectele necesare construirii unor astfel de investiții.
Nymphaea Oradea, Cornișa Aqua park & Sports Botoșani, Arsenal Parc Orăștie sau Amazonia Aqua park Timișoara sunt doar câteva din investițiile finanțate de autoritățile locale prin fonduri proprii sau europene și care funcționează de ani buni.
Alte administrații din țară au depus proiecte asemănătoare pe fonduri europene pentru a construi astfel de parcuri de agrement.
În cazuri asemănătoare cu Iașul, când s-a optat pentru parteneriate în regim public-privat – la Cluj sau în Sectorul 3 al Capitalei, proiectele s-au împotmolit în birocrație și costuri majorate.
În 2024 Primăria Iași încheia cu firma Poliart SRL din Oradea un contract în valoare de 268.000 lei, fără TVA (peste 53.000 de euro) pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind noul aqua park din Moara de Vânt, în apropiere de viitorul Spital Regional de Urgență.
Randarea lui Chirica: investiție de 43 milioane de euro cu 10 bazine. Primăria căuta deja un partener cu banii
La predarea documentației se vorbea de o investiție de peste 216 milioane de lei (43 milioane de euro) pe un teren de 50.000 de mp. Pe hârtie, zona de agrement ar urma să cuprindă patru corpuri de cldire (imobil principal, alimentație publică, depozitare deșeuri și un turn de tobogane) și 10 bazine. Din acestea trei ar fi pentru adulți, trei pentru copii pe categorii de vârstă (1-3 ani, 3-6 ani și 6-12 ani), un bazin cu valuri, un bazin cu tobogane și unul de înot, precum și un spațiu de tip „lazy river” (canal artificial de apă care șerpuiește prin aquapark).
La exterior, zona de agrement ar urma să aiba plaje, spații de joacă pentru copii, terenuri de sport, zone de relaxare.
La predarea documentației, primarul Chirica susținea că se caută un investitor privat.
„Este un proiect la care țin foarte mult, dar care face obiectul unei discuții pe care vreau să o avansez public în găsirea unui partener. Noi avem terenul, avem propunerea de proiect, ar fi nevoie de vreo 42 milioane de euro pentru implementarea lui. Vrem să-l facem tot în zona Moara de Vânt, pe platoul de sus. E legat și de Ciric și de Sala Polivalentă și în vreo 3-4 ani s-ar putea implementa”, spunea Mihai Chirica în februarie 2025 odată ce a primit documentația de la firma din Oradea.
În doi ani s-a emis un banal aviz de mediu. Primăria nu a găsit nici acum sursa de finanțare
Vreme de doi ani nu s-a mai întâmplat nimic. Singurul pas făcut a fost obținerea unui banal aviz de la Direcția Județeană de Mediu. Instituția a emis în luna iunie a acestui an decizia de încadrare prin care stabilește că investiția nu necesită evaluare a impactului asupra mediului.
7IAȘI a întrebat oficialii primăriei despre proiectul din Moara de Vânt. Aceștia au arătat că se caută în continuare o sursă de finanțare.
„La Aquapark am obținut avizul de mediu în această vară. Încercăm să identificăm o sursă de finanțare, iar în paralel vom lansa procedura de parteneriat public-privat”, a transmis Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Proiecte finalizate cu succes. Oradea, investiție publică de 10 ani- 22 milioane de euro din fonduri europene și bugetul local. Profit de 71 milioane de lei
Dacă Mihai Chirica caută de doi ani invetsitori privați, alte administrații locale au realizat aqua parkuri cu fonduri europene sau cu bani de la bugetul local.
Parcul Nymphaea a fost inaugurat în septembrie 2016, prin Administrația Domeniului Public Oradea, pe 7,1 hectare de teren. Este vorba de un complex cu 10 tobogane, 15 bazine, saune, spații de masaj, proiect care a devenit un model de succes.
Proiectul a costat circa 22 milioane de euro, bani europeni și de la bugetul local. Bilantul primului deceniu de activitate indică venituri totale de 220 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 149 de milioane de lei, rezultând un profit cumulat de 71 de milioane de lei.
Galați – Plaja Dunărea, 23 milioane de lei de la bugetul local
Primăria Galați a inițiat o investiție de circa 23 milioane de lei (peste 6 milioane de euro) pentru a transforma fosta plajă Dunărea într-un aqua park modern. În 2019, primăria anunța primele detalii ale noului proiect. Spațiul a fost deschis pentru public pe 31 iulie 2021, un termen relativ scurt de la anunț la deschidere, comparativ cu alte proiecte similare. Amenajarea a durat aproape doi ani și s-au executat mai multe lucrări, printre care refacerea completă a bazinului cu valuri, construirea unei piscine de relaxare cu tobogan pentru adulți, amenajarea unei piscine pentru copii dotată cu un ansamblu de tobogane, construirea de tobogane cu aterizare în piscină și tobogane cu aterizare lentă orizontală.
De asemenea, s-au amenajat trei beach baruri pe plajă și unul în zona Aqua Park, o zonă de food court cu 11 puncte cu vânzare, o zonă destinată organizării unor evenimente, dotată cu scenă și un teren pentru activități sportive, vestiare și dușuri.
Cornișa Botoșani – cel mai mare parc din Nord-Estul țării
Cornișa aqua park Botoșani este cel mai mare parc de acest gen din nordul Moldovei. Este întins pe o suprafață de 48 ha, la ieșirea vestică a municipiului Botoșani către Suceava.
Parcul a fost deschis în 2019, lucrările durând 6 ani, valoarea investiției fiind de 18 milioane de euro din fonduri europene și bugetul municipiului Botoșani.
Parcul oferă bazine de înot, patinoar acoperit, spații de joacă, râu de rafting și altele. Prețul unui bilet este de 28 lei pentru trei ore la piscina de copii, 44 lei pentru trei ore la piscina pentru adulți sau 100 lei un abonament pe o zi. Cu un bilet de 411 lei un adult are acces la piscină, SPA și 10 intrări a câte trei ore cu valabilitate 30 de zile.
Noi aqua parkuri în țară: Investiție de 200 milioane lei în Bihor
Primăria comunei Sânmartin din județul Bihor va implementa un proiect pentru un nou aqua park. Proiectul va fi realizat prin fonduri europene (Programul Regional Vest 2021-2027) și de la bugetul local. Acesta va fi amenajat pe o suprafață de 50.000 mp și va funcționa pe tot parcursul anului. Pentru realizarea proiectului, în valoare totala de 195.978.587 lei, Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a acordat o finanțare nerambursabilă de 49.683.000 lei, contribuția națională fiind de 7.452.450 lei, iar finanțarea din FEDR – 42.230.550 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 56 de luni, termenul de finalizare fiind 30.08.2029. Primăria Sânmartin a lansat licitația pentru execuția lucrărilor.
În Salonta, autoritățile au semnat un contract în mai 2022, cu 27 de luni pentru execuția unui proiect asemănător, finanțat prin Compania Națională de Investiții. Valoarea acesteia a fost de 98 milioane lei. Aqua parkul Toldi a fost demarat în 2023, lucrările urmând a fi gata în acest an.
Timiș – 40 milioane de euro din bani publici. Iașul vrea aceeași bani de la un privat
Primul Aquapark din județul Timiș, cu bazine interioare și exterioare, cu tobogane, cu SPA și saloane de înfrumusețare, va fi construit la Sânnicolau Mare, cu fonduri publice. Investiția se ridică la aproximativ 40 milioane de euro, din care 10 milioane de euro ar putea proveni din fonduri europene. Restul de bani vor fi alocați de Primăria Sânnicolau Mare și Consiliul Județean Timiș. Proiectul se va întinde pe 4 hectare. După finalizarea studiului de fezabilitate, autoritatea locală urmează să lanseze și procedura de licitație pentru execuția lucrărilor.
Proiecte în curs, cu întârzieri semnificative prin parteneriate cu privați. Parcul din Sectorul trei, blocat de modificări și concesionări către o firmă de apartament
Complexul Acvatic Pantelimon din Sectorul 3 al Capitalei a fost promis de primarul Robert Negoiță încă din 2018, cu termen de inaugurare stabilit pentru 15 martie 2024. Doar că investiția s-a lungit, iar edilul a promis recent că proiectul se va deschide la 1 octombrie 2026, dar pentru elevii din zonă. În tot acest timp, costurile au crescut de la 112,3 milioane lei la 217 milioane lei.
Lucrările au inceput în 2019 și deși ar fi trebuit să fie terminate într-un an și jumătate, proiectul a fost modificat în mai multe rânduri. Astfel că, la o distanță de șapte ani, aquaparkul nu a fost încă deschis publicului.
După patru licitații eșuate, în care nicio companie nu și-ar fi exprimat dorința de a administra noul complex acvatic, autoritatea locală a decis să renunțe la unul dintre principalele criterii de participare: experiența în domeniu. Așa a putut aplica singurul ofertant: Aquaventura Water Park Spa SRL, o firmă înființată chiar în timpul licitației. Primăria Sectorului 3 a ales să concesioneze unul dintre cele mai mari proiecte de agrement din Capitală unui SRL fără experiență în domeniu și care ar avea legături imobiliare cu familia Negoiță.
Aqua park promis de ani în Cluj prin parteneriat public privat. S-a împotmolit în studii de fezabilitate
Și în municipiul Cluj Napoca s-a încercat realizarea unui aqua park. Proiectul Aquapark Grigorescu/Ștrand Sun a început din 2016-2018, cu un proiect care a consumat fonduri publice pentru studii, mai ales în anii electorali, fără să fie vreodată asumat ca proiect al orașului. În 2024, primăria conta pe găsirea unui partener privat pentru investiția de 20-40 milioane de euro, iar în 2025 s-a scos la licitație pentru concesionare. Procedura nu a atras însă ofertanți, iar primăria nu a mai reluat momentan licitația.
Fondurile publice peste parteneriatele private
Diferența majoră între proiectele reușite (Oradea, Galați, Salonta) și cele blocate (Cluj, Sector 3 București) pare să țină de sursa de finanțare: cele cu finanțare publică directă asigurată de la început (buget local, fonduri guvernamentale sau europene contractate) au avansat relativ previzibil, în timp ce cele care au mizat pe parteneriate public-private sau concesiuni către investitori privați au întâmpinat blocaje repetate, uneori de peste 5-6 ani.
Proiectul Iașului se află încă în faza incertă, cu documentație tehnică gata, dar fără finanțare confirmată. Este aceeași situație în care se aflau Primăria Cluj-Napoca sau Sectorul 3 înainte de problemele apărute pe parcurs.
Vlad Rotaru
