Terenul de aproape 700 metri pătrați se află lângă Parcul C.A. Rosetti și valorează sute de mii de euro, fiind inclus în intravilanul municipiului Iași, într-o zonă în care sunt admise atât construcții rezidențiale cât și clădiri de birouri. Andrei Târnovanu a dechis în instanță un proces de uzucapiune, procedură prin care poate deveni proprietar al unui bun imobil doar prin faptul că îl folosește o perioadă lungă de timp (10 ani), ca și cum ar fi al lui, fără ca adevăratul proprietar să intervină. În 2015, Mihai Chirica, primar interimar la acea vreme, i-a eliberat lui Târnovanu un document din care reieșea că municipiul Iași nu are vreun drept de posesie ori proprietate asupra terenului. În realitate, imobilul se afla încă din 1974 în posesia Consiliului Local, denumit la acea vreme Consiliul Popular al Municipiului Iași. Târnovanu susține că stăpânește terenul încă din 2012 și că a realizat investiții: parcare, spălătorie auto și benzinărie. Imaginiile surprinse de Google Streets arată că în 2012 terenul era complet liber, iar în anii ce au urmat firmele lui Târnovanu au depozitat aici deșeuri. Nici urmă de benzinărie sau spălătorie auto! În 2025, Poliția Locală l-a amendat pe Târnovanu deoarece, fără să dețină autorizație de construire, a turnat beton, a îngrădit terenul și a montat o poartă.
În mai 2025, omul de afaceri Andrei Târnovanu, care controlează direct sau prin interpuși o suită de firme aflate în afaceri cu statul, a înregistrat la Judecătoria Iași cererea de uzucapiune.
În termeni populari, uzucapiunea este modul prin care cineva devine proprietar al unui bun (de obicei un imobil) doar prin faptul că îl folosește o perioadă lungă de timp, ca și cum ar fi al lui, fără ca adevăratul proprietar să intervină. Uzucapiunea de 10 ani, soluția juridică la care a apelat Târnovanu, este varianta „scurtă”: se aplică atunci când persoana are un act de dobândire (chiar dacă acesta se dovedește ulterior nevalabil) și a fost de bună-credință. Dacă îl folosește deschis, netulburat și continuu timp de 10 ani, legea o recunoaște drept proprietar legitim. Atenție însă: legea recompensează buna-credință și stabilitatea folosinței, nu simpla ocupare abuzivă.
Târnovanu susține că administrează terenul din anul 2012. În realitate, era un câmp liber
Povestea pe care a încropit-o Târnovanu pentru a pune mâna pe terenul din C.A.Rosetti se învârte în jurul condițiilor impuse de lege pentru uzucapiune. Documentele consultate de 7IAȘI arată însă că realitatea este diferită de susținerile omului de afaceri.
„Ocup terenul situat în intravilanul extins conform PUG municipiul Iași, str. Brândușa (intersecție cu C.A. Rosetti – n.r.) de la începutul anului 2012, fapt cunoscut de toți vecinii zonei și care va fi confirmat de martorii propuși. Totodată, imediat ulterior ocupării, am îngrădit suprafața de teren, am folosit-o și administrat-o permanent, am făcut invesitiții și lucrări care ocupă în prezent întreaga suprafață. Mai mult, începând cu anul 2015 m-am înscris pe rolul fiscal al administrației publice locale și am început să plătesc impozit”, susține omul de afaceri în acțiunea înregistrată la Judecătoria Iași.
Mai departe, Târnovanu plusează și pretine că teremenul de la care putea să introduscă acțiunea de uzucapiune s-a împlinit încă din anul 2022:
„Cu privire la termenul prescipiei achizitive, rog instanța să constate că acesta a început să curgă în 2012 și s-a împlinit înn 2022, condiția temporală fiind astfel respectată”.
Târnovanu spune că a construit spălătorie auto și benzinărie, dar în imaginile de pe Google se văd gunoaie și un gard de plasă.
Totodată, omul de afaceri susține că începând cu 2012 a realizat investiții pe acest teren: o parcare, o benzinărie și o spălătorie auto. Imaginile surprinse de camerele Google Streets arată că afirmațiile lui Tânovanu nu sunt adevărate. Terenul a fost liber în 2012, iar ulterior pe acesta au fost depozitate deșeuri.
„Așa cum arătam mai sus, am exercitat posesia efectiv, am îngrădit terenul și am realizat investiții semnificative (parcare, benzinărie, spălătorie auto), fapte ce dovedesc caracterul de necontestat al posesiei”, mai pretinde Andrei Târnovanu în cererea consultată de 7IAȘI.
De asemenea, omul de afaceri a făcut și o proprie evaluare a terenului, raportându-se însă la grila de impozitare stabilită de către Camera Notarilor și nu la valoarea reală de piață: „270 euro/mp X 668 mp = 180.360 euro = 910.818 lei (la cursul BNR din 28.052025)”.
Documentul prin care Mihai Chirica i-a pus terenul pe tavă, contrazis de Primărie zece ani mai târziu
La data de 2 noiembrie 2015, Primăria municipiului Iași i-a eliberat lui Târnovanu un document semnat de către Mihai Chirica, care la acea vreme era viceprimar și asigura intermatul la conducerea instituției, primarul de la acea vreme, Gheorghe Nichita, neputând să-și exercite funcția din cauza măsurilor dispuse în dosarele penale în care era cercetat. Zece ani mai târziu, documentul a fost depus de către Andrei Târnovanu la dosarul de la Judecătorie.
Sub semnătura lui Chirica, primăria îl informa pe petenul Târnovanu că: „terenul la care faceți referire situat în Iași la intersecția străzilor Brândușua și C.A. Rosetti, conform planului anexat nu este în domeniul public sau privat al municipiului Iași”.
Practic, prin acest document, primăria i-a pus pe tavă terenul lui Târnovanu, renunțând la orice drept de posesie sau proprietate asupra imobilului. De asemenea, conform unei Decizii de Impunere, document eliberat de Direcția de Finanțe publice locale a Primăriei Iași, Târnovanu a înregistrat terenul în „evidențele organului fiscal la data de 17.11.2015”.
Însă, documentele Primăriei eliberate zece ani mai târziu, în anul 2025, au arătat cu situația era total diferită. Terenul se afla în posesia Consiliului Local încă din anul 1974, denumirea instituției de la acea vreme fiind Consiliul Popular al Municipiului Iași.
„Conform evidenței cadastrale a Municipoiului Iași la nivelul anului 1974, terenul se află în administrarea operativă, având ca posesor Consiliul Popular Munic. Iași”, se arată într-un alt document eliberat la solicitarea Judecătoriei Iași, în februarie 2026 de către Primăria Iași, sub semnătura aceluiași Chirica.
Terenul deservește Parcul C.A Rosetti, finalizat anul acesta cu fonduri europene
La dosarul înregistrat la Judecătoria Iași, municipalitatea ieșeană susține că terenul pe care vrea să pună mâna patronul de la Inbit SRL deservește Parcul C.A. Rosetti, un obiectiv construit de la zero cu fonduri europene. Pe terenul pe care Andrei Târnovanu l-a îngrădit, Primăria intenționează să amenajeze o parcare care să deservească zona de agrement din proximitate.
„Considerăm că posesia exercitată de reclamant asupra imobilului dedus judecății este viciată și nu poate sta la baza uzucapiunii de 10 ani.
(…) Terenul în suprafață de 668 mp situat la intersecția dintre Bulevradul C.A. Rosetti cu str. Brândușa face parte din tarlaua 92, parcela PS 3619 în suparafță totală de 2.000 mp. Pentru această parcelă figurează ca posesor Consiliul Popular al Municipiului Iași.
(…) În vederea stabilirii unor locații pentru realizarea de locuri de parcare auto necesare exploatării parcului C.A. Rosett a fost identificată o suprafață de 1.020 mp din care face parte și amplasamentul în cauză. Reprezentanții Municipiului Iași au efectuat măsurători asupra terenului, fiind demarată procedura de inventariere.
Având în vedere interesul public ca zona de agrement C.A. Rosetti să continue procesul de dezvoltare și să beneficieze de toate condițiile pentru accesul facil al publicului la parc, solicită, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată”, susține municipalitatea în documentele depuse la dosar.
Tupeu: a construit ilegal pe terenul primăriei
La data de 24 noiembrie 2025, Poliția Locală Iași l-a amendat pe Târnovanu cu 5.000 de lei și a dispus desființarea lucrărilor realizate fără autorizație de construire. Conform procesului-verbal, omul de afaceri a fost sancționat pentru „efectuarea unor lucrări de construire, constând în turnare platformă betonată, construire împrejmuire gard din plasă metalică, stâlpi metalici și soclu din beton armat cu poartă metalică de acces auto fără a deține autorizație de construire pe un teren aparținând Municipiului Iași”.
Târnovanu a contestat sancțiunea într-un alt proces înregistrat la Judecătoria Iași.
Firmele lui Târnovanu, dependente de afacerile cu statul
Inbit SRL este principala firmă a afaceristului ieșean, înființată în 1992, cu activitate în construcții/instalații. Portofoliul ei este format majoritar din contracte cu finanțare publică — a executat lucrări pentru mai multe comune din județul Iași, pentru Apavital, DGASPC Iași, spitale, unități de învățământ și chiar pentru Primăria Municipiului Iași (de exemplu, un contract de climatizare de 427.472 lei, la finalul lui 2019).
Celelalte firme ale lui Târnovanu (deținute direct sau prin asociați — soția și fiica, Elena și Ana Maria Târnovanu):
Inbit AG SRL – companie-soră/succesoare, orientată tot spre construcții;
Metal Mandal SRL;
Invest Cons Prest SRL
În 2020, INBIT SRL raporta o cifră de afaceri de peste 11 milioane lei și un profit de peste 830.000 lei, reflectând dependența semnificativă de contractele cu statul.
Tudor LEAHU
