Tribunalul Iași a motivat hotărârea pronunțată la începutul lunii aprilie prin care a anulat autorizația emisă de Primăria Iași pentru construirea sediului Uniunii Armenilor din România, în fapt o vilă-mamut cu 12 camere pe strada Mihail Kogălniceanu din Copou. Prin aceeași hotărâre, magistrații au dispus și sistarea lucrărilor, care puneau în pericol locuința unui vecin. „Primează interesul privat al reclamantului de a obţine o sistare a lucrării până când se va dispune desfiinţarea construcţiei în discuţie”, au motivat judecătorii hotărârea pronunțată. Procesul a fost deschis de către unul dintre vecinii afectați direct de lucrările la construcția ilegală. Și Prefecturii Iași i s-a cerut de către Inspectoratul de Stat în Construcții să atace în instanță autorizația de construire emisă de Primăria Iași în octombrie 2024, după ce în urma unui control s-a constatat caracterul ilegal al documentului. Prefectul Costel Dolachi, coleg de partid cu Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România, a refuzat să inițieze acțiunea în instanță motivând că „nu a identificat motive de nelegalitate”
Hotărârea Tribunalului Iași este fundamentată pe documente făcute publice în exclusivitate de 7IAȘI în cadrul mai multor investigații jurnalistice care au dezvăluit cum Primăria Iași a permis continuarea lucrărilor la un imobil pentru care fusese emisă o autorizație de construire ilegală în urmă cu mai bine de 20 de ani, în anul 2004. De altfel, la acea vreme Inspectoratul de Stat în Construcții dispusese sistarea lucrărilor pe temeiul că autorizația nu respecta regulamentul local de urbanism. Ani de zile, la imobilul deținut de o familie de ieșeni nu s-a intervenit de loc.
De parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, în 2024, Primăria Iași a eliberat o nouă autorizație pentru continuarea lucrărilor. De această dată, beneficiară a autorizației a fost Uniunea Armenilor din România (UAR), organizație condusă de mai bine de 30 de ani de către fostul parlamentar PNL Varujan Vosganian. UAR primește anual subvenții guvernamentale de milioane de euro, iar în 2023 a cumpărat imobilul din Copou pentru suma de 200.000 de euro. Deși autorizația de construire a fost eliberată pentru construirea unui sediu al UAR – filiala Iași, proiectul tehnic al clădirii este pentru o vilă cu 12 camere.
Un om de rând a învins sistemul
Procesul a fost înregistrat de către unul dintre vecini, Vivi Vasilache, la data de 8 august 2025, după ce Prefectura Iași, deși sesizată prin raport de către ISC, a refuzat să inițieze o acțiune la instanța de contencios administrativ. Dacă Prefectura ar fi dat curs solicitării ISC, autorizația de construire ar fi fost suspendată de drept. Însă, pentru că Prefectura a făcut blat, în tot acest timp lucrările la vila din Copou au continuat.
Vecinul reclamant a arătat că: A expus faptul că autorizația încalcă reglementările privind distanța față de limita de proprietate (25-30 cm, față de minim 3 m), suprafața maximă de ocupare a terenului (peste 60 %, față de 30 %), înălțimea maximă (peste 11 m, față de 9 m) și lipsa avizului Comisiei zonale a Monumentelor istorice, deși terenul se află în perimetrul Centrului Istoric și Curtea Domnească.
UAR a invocat o expertiză tehnică
Uniunea Armenilor din România s-a apărat invocând că a cumpărat imobilul în anul 2023 de la fostul proprietar, care deținea un certificat de urbanism eliberat în anul 1999 pentru o clădire în regim D+P+2E. În plus a susținut și că autorizația de construire a fost eliberată de Primăria Iași în anul 2024 „pe baza unei expertize tehnice și a unui proiect tehnic actualizat, care prevede continuarea lucrărilor conform autorizației inițiale, cu respectarea soluțiilor de remediere stabilite prin expertiză”
Primăria a ignorat un control ISC din 2004. Indicatorii urbanistici au fost depășiți
Tribunalul Iași a sesizat însă faptul că încă din urmă cu peste 20 de ani, la controlul efectuat în 2004, ISC a constatat că există neconformități între Certificatul de Urbanism și Autorizația de Construire și că, regimul tehnic a fost modificat de la un document la altul: „C.U. nr. 127/15.02.1999 care prevedea la regimul tehnic P.O.T. 30% C.U.T. 0,6-0,9 şi regim P+E, în timp ce POT proiectat şi realizat este de 48% iar regim D+P+2E cu depăşirea înălţimii de 9 m”. Prin urmare, tot instanța a perciat că „Criticile formulate de către reclamant în sensul că aceasta (autorizația de construire – n.r.) din urmă este nelegal emisă sunt întemeiate”.
De altfel, autorizația din 2024 a fost eliberată în aceleași condiții, cu același regim tehnic și indicatori urbanistici ca în autorizația din 2004, care fusese emisă ilegal.
Prin aceeași hotărâre, Tribunalul Iași a dispus și suspendarea lucrărilor, motivând că „la acest moment primează interesul privat al reclamantului de a obţine o sistare a lucrării până când se va dispune desfiinţarea construcţiei în discuţie”. Hotărârea nu este definitivă însă este executorie.
