Cu o teză de doctorat foarte voluminoasă, de peste 850 de pagini, avocatul ieșean Cătălin Boacnă le-a răspuns profesorilor din Franța timp de peste patru ore și jumătate pentru a obține titlul de doctor. Vineri, 19 decembrie 2025, în fața unei comisii formate din șase nume grele ale domeniului juridic din Franța și din România, Cătălin Boacnă și-a prezentat rezultatele cercetării doctorale în cadrul Facultății de Drept din Bordeaux, una dintre cele mai prestigioase universități franceze. Unele topuri universitare consideră că Facultatea de Drept din Bordeaux, se situează înaintea facultăților de profil din Paris. Unul dintre capitolele de interes pentru public a fost cel referitor la criptarea conversațiilor convorbirilor telefonice care sunt purtate prin intermediul aplicațiilor de tipul whatsapp, telegram, signal. Interesul statului este să protejeze conversațiile purtate prin intermediul acestor aplicații sau este un impediment în descoperirea infracțiunilor grave? În 2024, autoritățile judiciare franceze l-au arestat pe Pavel Durov, proprietarul Telegram pentru că a refuzat să ofere cheia de decriptare a conversațiilor pe care le purtau membrii unei rețele de criminalitate organizată. Cum este posibilă interceptarea acestor conversații în România? La astfel de întrebări au fost oferite răspunsuri atât din perspectivă franceză cât și românească.
Actualitatea temei, apreciată de membrii juriului
Sub titlul „Viața privată în era digitală, o provocare pentru dreptul penal. Studiu comparativ Franța-România”, Cătălin Boacnă a reușit să le capteze atenția membrilor juriului cu o abordare foarte actuală a problemei. „Subiectul este foarte actual, există o nevoie reală de protejare a vieții private prin instrumentele dreptului penal, în era numerică. Lucrarea exprimă o muncă impresionantă a doctorandului”, s-a exprimat profesorul Guillaume Beaussonie, președintele comisiei de jurizare. Este prima teză de doctorat de la facultatea de drept din Iași realizată în cadrul unei cotutele internaționale și care este susținută la universitatea parteneră din străinătate. Coordonatorul din România este profesorul Tudorel Toader, fostul rector al universității ieșene și fost Ministrul al Justiției. La finalul dezbaterilor, Toader a ținut un discurs în care a analizat conținutul tezei raportat la aspecte privind actul de justiție din România, iar acest fapt a impresionat publicul destul de numeros venit din România până la Bordeaux.
Cătălin Boacnă: „omul conectat la tehnologie este în realitate un om „colectat”, căruia îi este furată puterea decizională”
Unul dintre subiectele fierbinți ale cercetării vizează profilarea comportamentală și modul în care colectarea datelor private influențează comportamentul utilizatorului te tehnologie. „Omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om „colectat”: existența sa cotidiană este însoțită de o captare continuă a datelor, atât de către giganții IT, cât și de către autoritățile publice. Dreptul penal va trebui să își elaboreze instrumente noi, sincronizate cu nivelul actual de dezvoltare tehnologică, pentru a oferi o protecție mai fină acestui tip de personalitate ale cărei decizii sunt tot mai puternic modelate din exterior”, a explicat Cătălin Boacnă. Acesta susține că există un risc real ca algoritmii să preia funcțiile decizionale umane, inclusiv în ceea ce privește votul la alegerile electorale. „Nu este nicio problemă dacă acest nou tip de personalitate umană îl întreabă pe ChatGPT cu ce să se îmbrace mâine sau cum este vremea afară, problema apare în momentul în care îl va întreba cu cine să voteze. În acel punct, riscul nu mai este unul pur individual, ci unul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea treptată a facultății de a decide – de la chestiuni minore la alegeri esențiale – din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, a conchis Cătălin Boacnă.
