Vila cu 12 camere construită de organizația lui Vosganian în Copou: ISC cere anularea autorizației. „Construcția nu corespunde cu documentațiile”

Inspectoratul de Stat în Construcții a finalizat controlul pe care l-a efectuat la construcția pe care Uniunea Armenilor din România (UAR) o ridică în Copou, pe strada Mihail Kogălniceanu. Verificările au scos la iveală că Primăria Iași a recurs la o stratagemă pentru a permite UAR continuarea lucrărilor la imobil în baza unor autorizații din 1999 și 2004. ISC cere Prefecturii să inițieze demersurile în instanță pentru anularea autorizației emise de Primăria Iași în octombrie 2004, deoarece pentru continuarea lucrărilor era necesară aprobarea unei noi documentații urbanistice și pentru că imobilul nu respectă dimensiunile autorizate inițial. Cu toate acestea, lucrările evoluează și se lucrează deja la nivelul superior al clădirii.

Un articol publicat de 7IAȘI la mijlocul lunii iulie a scos la iveală faptul că Sucursala Iași a UAR  a cumpărat în anul 2023 cu 200.000 de euro un teren de 350 metri pătrați de pe strada Mihail Kogălniceanu pe care se află scheletul din beton al unei construcții abandonate în urmă cu aproape 20 de ani. În contractul de vânzare-cumpărare, Uniunea Armenilor a precizat că scopul achiziției este „construire sediu”. Însă autorizația a fost obținută pentru „construire locuință” – o vilă de 550 metri pătrați cu 12 camere. Uniunea Armenilor este condusă de 35 de ani de către fostul parlamentar PNL Varujan Vosganian și primește anual, direct de la Guvernul României, subvenții în valoare de 2 milioane de euro. Vila care se construiește este de două ori mai mare decât ceea ce prevăd indicatorii urbanistici și se ridică la doar 65 de centimetri de casa vecinului. Distanța față de limita de proprietate este de doar 15 centimetri.

ISC a cerut Prefecturii Iași să inițieze demersurile în instanța de contencios-administrativ pentru anularea autorizației emisă de Primăria Iași pentru un imobil din Copou, deținut de Uniunea Armenilor din România.

Cazul a fost semnalat de 7IAȘI la mijlocul lunii iulie. Clădirea la care se  lucra în baza unei autorizații emisă de Primăria Iași pentru „continuare lucrări” nu respectă regulamentul de urbanism și nici distanțele minime prevăzute de lege față de proprietățile și clădirile învecinate.

„Se constată că Autorizația de Construire nr. 622 din 24.10.2024 nu a fost emisă cu respectarea condițiilor inițiale prevăzute. Construcția existentă nu corespunde cu documentațiile urbanistice anterioare, astfel încât procesul de autorizare de continuare a lucrărilor nu s-a realizat cu respectarea Legii 50/1991, întrucât a fost solicitată continuarea lucrărilor în loc de a solicita emiterea unei noi autorizații de construire corespunzător modificărilor aduse proiectului, materializate prin documentații – piese scrise și desenate.

Diferențele constatate sunt menționate atât în expertiza tehnică (…) cât și în documentația scrisă”, au constatat inspectorii ISC.

În plus, clădirea construită ocupă aproape 70% din suprafața totală a terenului, în vreme ce Procentul de Ocupare a Terenului aprobat pentru acea zonă este de maxim 30%. Nu se respectă nici Coeficientul de Utilizare a Terenului. Acesta este stabilit la maxim 0,9%, dar prin autorizația de construire a fost dublat la 2%. O altă încălcare a legii: autorizația a fost emisă fără avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice deși terenul se află într-o zonă construit-protejată, în sit istoric.

De asemenea, regimul maxim de înălțime era stabilit la 9 metri, iar Primăria Iași a emis autorizație de construire pentru o clădire înaltă de 11,3 metri.

„Se menționează în adresa nr. 288876 din 21.06.1999 emisă de Primăria municipiului Iași, Serviciul de Arhitectură și Urbanism, prin care s-a transmis fostului proprietar/titular al Autorizației de Construire din 08.01.1999, aprobarea PUD, o înălțime maximă de 9,00 m care nu este respectată în nicio documentație emisă ulterior, nici în piese desenate anexe la documentația în baza căreia a fost emisă autorizația de construire din 24.10.2024”, se mai arată în actul de control întocmit de ISC și comunicat Primăriei Iași.

În acte, sediul Uniunii Armenilor. În realitate, vilă cu 12 camere

Terenul pe care Uniunea Armenilor construiește o vilă-mamut are doar 350 metri pătrați și se află într-una dintre cele mai bune zone ale Iașului, cu încărcătură istorică și cu case cochete, care, indiferent de anul în care au fost ridicate, nu depășesc două etaje. Mai exact, terenul se află în zona Copou, pe strada Mihail Kogălniceanu, și este înconjurat de case cu maxim două etaje.

Achiziția imobiliară a fost făcută de Uniunea Armenilor din România – Sucursala Iași în iulie 2023 pentru suma de 200.000 de euro. UAR este condusă de 35 de ani, din anul 1990, de către Varujan Vosganian, deputat și senator PNL în mai multe legislaturi. Printr-o Hotărâre de Guvern din anul 2008, UAR a fost declarată organizație de interes public și anual primește fonduri publice alocate direct de Guvernul României. Fondurile primite anual de la stat de Uniunea Armenilor depășesc 2 milioane de euro (10 – 11 milioane de lei/an).

Pe terenul achiziționat de UAR se afla scheletul de beton al unei clădiri pentru care fusese emisă o primă autorizație în anul 1999.

Scopul achiziției imobiliare, declarat inclusiv în contractul de vânzare-cumpărare, este construirea unui sediu al Uniunii Armenilor din România. Însă autorizația de construire solicitată și obținută de UAR este pentru „construire locuință”. Documentul publicat și pe site-ul Primăriei Iași se referă la o vilă imensă cu 12 camere și nu la sediul unei organizații.

„Uniunea Armenilor din România declară că scopul achiziționării imobilului este acela de a fi folosit ca sediu pentru Sucursala Iași a Uniunii Armenilor din Iași”, se arată în contractul de vânzare-cumpărare semnat de șeful Sucursalei Iași a UAR, Maricel Agop.

În luna octombrie a anului trecut, Uniunea Armenilor din România a solicitat și a obținut de la Primăria Iași o nouă autorizație pentru „continuare lucrări”. Aceasta a fost eliberată fără ca inspectorii Primăriei Iași să țină cont de faptul că autorizațiile obținute anterior de către foștii proprietari, în 1999 și 2004, au fost emise ilegal, deoarece nu respectau indicatorii urbanistici.

În 2023, anul în care UAR a cumpărat imobilul din Copou, Guvernul a alocat organizației 10,2 milioane de lei de la bugetul de stat. În 2024, alocarea bugetară pentru UAR a crescut la 11,6 milioane de euro.

În tot acest timp, sediul UAR de lângă Biserica Armenească a fost închiriat unor firme care comercializau piese auto și vopseluri. Între timp, spațiul a fost eliberat, dar pe ușa de la intrare încă este afișat programul de funcționare al firmei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here