Andrei Seto, fost șef al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Bacău, a fost condamnat pentru o mită de 30.000 euro, după ce ar fi ajutat o persoană să măsluiască documentele privind obținerea unei finanțări europene nerambursabile. Bărbatul a reclamat condițiile din arest și faptul că a fost privat de libertate și de viața de familie. „În primele 21 zile am stat în carantină într-o cameră insalubră cu 15 paturi în 24 mp, inclusiv baia și locul de luat masa, împreună cu alți 10 deținuți. Apa caldă era de trei ori pe săptămână, iar ulterior am fost transferat în regim închis”, susține acesta în cererea adresată judecătorilor ieșeni. Seto a fost condamnat inițial la șase ani și două luni de închisoare, însă a fost achitat de instanța superioară. După ce procurorii au introdus un recurs în casație, dosarul a fost trimis spre rejudecare. În cele din urmă, Andrei Seto a fost condamnat la 3 ani și șase luni de închisoare, din care a executat 77 zile, înainte să fie eliberat după un alt recurs. Epopeea sa nu s-a încheiat însă, dosarul penal fiind repus pe rolul instanțelor.
UPDATE- Drept la replică Andrei Seto
În articol, precizați următoarele:
„Andrei Seto, fost șef al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Bacău, a fost condamnat pentru o mită de 30.000 euro, după ce ar fi ajutat o persoană să măsluiască documentele privind obținerea unei finanțări europene nerambursabile.”
„Andrei Seto a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, după ce în perioada 2014-2015 ar fi luat mită de la unele persoane, beneficiare ale unor proiecte cu fonduri europene nerambursabile, într-un proiect privind tinerii fermieri.”
Nu am fost niciodată condamnat pentru luare de mită, nu am pretins/primit niciodată mită.
Iată situaţia de fapt şi încadrarea juridicǎ reţinutǎ prin rechizitoriu:
„Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 02.04.2021 sub dosar nr. 760/110/2021, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Seto Andrei pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 289, alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. 1 C.pen., (3 acte materiale), și complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹, alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, fiind format pe rolul Tribunalului Bacau dosar penal nr 760/110/2021.
Prin sentinţa penală nr.27 din 08.02.2024, pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 760/110/2021, s-a dispus:
În baza art. 396, alin. 1 şi 5 C. proc. Pen. raportat la art. 16, alin. 1, lit. a C. proc. Pen. achitarea inculpatului Seto Andrei pentru sǎvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 289, alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. 1 C.pen., (3 acte materiale), întrucât fapta nu există.
În baza art. 396, alin. 1 şi 5 C. proc. Pen. raportat la art. 16, alin. 1, lit. c C. proc. Pen. achitarea inculpatului Seto Andrei pentru săvârșirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 18¹, alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, întrucât nu existǎ probe cǎ inculpatul a sǎvârşit infracţiunea.
În temeiul art. 397, alin. 1 C. proc. Pen. raportat la art. 19, alin. 1 și art. 25, alin. 1 C. proc. pen. s-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Împotriva acestei soluții, în termenul legal, a depus apel Direcția Națională Anticorupție, structura teritorială – Bacău, apelul fiind respins de către Curtea de Apel Bacău.
În baza art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Bacău împotriva sentinţei penale nr. 27/D/08.02.2024, pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 760/110/2021.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare către stat, efectuate în apel, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată azi, 18.12.2024, prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi procurorului prin mijlocirea grefei instanţei.”
Denunțul a fost formulat de 4 beneficiari de fonduri europene, pe data de 18.09.2020, anchetati de către DNA, încă din anul 2016, una dintre denunțatoare având funcția de auditor extern al Curtii de Conturi. Imediat după ce s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva mea, a primit soluție de clasare , in luna februarie 2021. Ceilalți denunțători au benficiat de înjumătățirea limitelor de pedeapsă, în dosarele în care erau anchetați.
Nu este pentru prima data când persoane cercetate de către DNA au dat declarații mincinoase împotriva mea și apoi au obținut soluții de clasare în dosarele penale. „Curtea, în acord cu prima instanţă, reţine că martorii au un interes procesual propriu” (motivarea Curții de Apel Bacau)
Așa cum rezultă din dispozitivul Tribunalului Bacău și al Curții de Apel Bacău, am fost achitat atât pentru infracțiunea de luare de mită – fapta nu există, cât și pentru infracțiunea de complicitate la fraudă cu fonduri europene, așa încât ceea ce susțineți dumneavoastră este eronat.
În ceea ce privește această informație: „Angela Nicoleta Roca, deși nu era membru al vreunei familii de fermieri și nu prestase activități agricole înainte de a depune cererea la AFIR, a reușit să obțină sumele necesare, după ce Seto ar fi ajutat-o să obțină acte false”.
Situația reținută prin rechizitoriu DNA este următoarea:
„Cu privire la inculpata Roca Angela Nicoleta s-a reţinut că, în data de 06.12.2013, a depus la Grupul de Acțiune Locală Colinele Tutovei înscrisuri false în vederea obținerii unui sprijin financiar nerambursabil în cuantum de 40.000 de euro în cadrul Măsurii 112 pentru proiectul intitulat „Instalarea ca șef de exploatație a tinerei fermiere Roca Angela-Nicoleta în ferma zootehnică din comuna Plopana, jud. Bacău”. Astfel, sus-numita a depus:
– declarația pe propria răspundere din data de 03.12.2013 (anexa F la cererea de finanțare) în care a menționat nereal că îndeplinește condițiile minime de acordare a sprijinului prevăzute în fișa măsurii din Ghidul solicitantului, că toate informațiile din cererea de finanțare și din documentele anexate sunt corecte și că a lucrat mai mult de 50% din timpul de lucru în cadrul unei ferme, cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu;
– declarația pe proprie răspundere, din data de 03.12.2013, în care Roca Angela-Nicoleta preciza în mod nereal că este membră a familiei de fermieri Dascălu Ioan din localitatea Plopana, jud. Bacău, având calitatea de nepoată, și a lucrat peste 50% din timpul de lucru în cadrul acestei ferme în perioada 01.10.2012-21.11.2013, un număr de 5 ore/zi, fermă ce este identificată prin RO247678280 în Registrul unic de identificare APIA;
– declarația pe proprie răspundere a numitului Dascălu Ioan, din data de 03.12.2013, în care a menționat în mod nereal că Roca Angela-Nicoleta a lucrat în cadrul fermei pe care sus-numitul o administrează, în perioada 01.10.2012-21.11.2013, un număr de 5 ore/zi;
– certificatul de calificare profesională seria I nr. 00024389 eliberat de Asociația Repere, Filiala Bacău care atesta în mod nereal că a participat în perioada 03.01-02.07.2012 la programul de calificare pentru meseria de lucrător în creșterea animalelor și a promovat examenul de absolvire la data de 02.07.2012.
În realitate, inculpata nu îndeplinea condițiile minime de acordare a sprijinului prevăzute în fișa măsurii din Ghidul solicitantului întrucât nu era membră a familiei de fermieri, nu a prestat activități agricole anterior depunerii cererii de finanțare și nici nu a urmat cursurile de calificare profesională menționate în certificatul de calificare.
Ca urmare a depunerii acestor înscrisuri, în data de 14.03.2014, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. C 411112011210448425/14.03.2014 între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit-România, reprezentată de Centru Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași și Roca Angela-Nicoleta Întreprindere Individuală, reprezentată de mandatara Onofrei Raluca Elena, în baza căruia, Autoritatea Contractantă se obliga să acorde un sprijin financiar nerambursabil de maximum 40.000 de euro (echivalentul a maximum 178.892 lei).”
Folosirea acestor înscrisuri a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de către II Roca Angela Nicoleta a sumei totale de 178.840 lei, compusă din 107.304,00 lei lei, ce reprezenta tranşa I de plată (virată la data de 31.03.2014), şi 71.536,00 lei, ce reprezenta tranşa II de plată (virată la data de 24.06.2015).
Niciodată nu s-a susținut, nici de către DNA, nici de către instanță, faptul că „Seto ar fi ajutat-o să obțină acte false”– așa cum în mod eronat ați specificat în articolul dumneavoastră.
Doamna Roca Angela Nicoleta a fost judecată în același dosar cu mine, fără a avea nicio legatură. A solicitat în anul 2019 disjungerea dosarului, cererea fiind respinsă de către instanță.
„Mită de peste 178.000 lei”- asa cum am susținut, nu am fost niciodată condamnat pentru luare de mită. Suma de 178.000 nu reprezintă „mita“, așa cum în mod greșit ați menționat, ci prejudiciul/suma încasată pe nedrept de către beneficiara de fonduri europene, suma care este plătită integral de către aceasta.
În anul 2018, am fost trimis în judecată de către DNA ST Bacău, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 C.p. raportat la art. 181 al.1 din legea 78/2000, și fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesnește efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, prevăzută și pedepsită de art. 11 alin. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 38 al.1 C.pen.
În anul 2020, am fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 2 luni cu executare: 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fraudă cu fonduri europene și 3 ani și 6 luni pentru infracțiunea prevăzuta de art 11 ind 1 din legea 78/2000 fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesnește efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit.
Am depus apel împotriva soluției de condamnare, iar în martie 2023, Curtea de apel Bacău m-a achitat pentru infracțiunea prevăzută de art 11 ind I, întrucat fapta nu exista. Pentru cea de-a doua infracțiune, a încetat procesul penal ca urmare a prescripției penale .
Împotriva acestei soluții, DNA ST Bacau a depus recurs în casație, iar cauza s-a rejudecat la Curtea de Apel Bacău. În data de 05.04.2024 , am fost condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare și încarcerat în penitenciarul Bacău.
Împotriva soluției de condamnare, am depus recurs în casație la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a admis în principiu recursul, în data de 20.06.2024 dispunând punerea în libertate:
„În temeiul art. 440 alin. 4 Cod procedură penală, admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Seto Andrei împotriva deciziei penale nr. 364 din data de 05 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 1870/110/2018*, numai în ceea ce priveşte criticile subsumate cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. 1 pct. 7 C.pr.pen. (fapta nu este prevazuta de legea penala). În baza art. 441 alin. 1 C.pr.pen, suspendă executarea hotărârii atacat până la soluţionarea recursului în casaţie. În baza art. 441 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 215 alin. 1 şi alin. 2 lit. a C.pr.pen., pe durata suspendării executării hotărârii, recurentul – inculpat Seto Andrei trebuie să respecte următoarele obligaţii:– să se prezinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de câte ori este chemat; – să informeze de îndată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la schimbarea locuinţei;– să se prezinte la organul de poliţie în a cărui rază teritorială domiciliază, desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;– să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dispune punerea în libertate, de îndată, a inculpatului Seto Andrei de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii 375/D din 05.04.2024 emis de Tribunalul Bacăuîn baza sentinţei penale nr. 288/D din 23.10.2020 pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 1870/110/2018, modificată prin decizia penală nr. 364 din 05.04.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 1870/110/2018*, dacă nu este arestat în altă cauză.”
După judecarea recursului în casație, în data de 23.01.2025, Înalta Curte de Casație și Jusției a dispus: „Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Seto Andrei împotriva deciziei penale nr. 364 din data de 05 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 1870/110/2018*. Casează, în parte, decizia penală atacată, numai în ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută şi pedepsită de art. 47 din Codul penal raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 reţinută în sarcina inculpatului Seto Andrei și trimite cauza spre rejudecare către instanța de apel, Curtea de Apel Bacău. Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 375/D din 05.04.2024 emis de Tribunalul Bacău în baza sentinţei penale nr. 288/D din 23.10.2020 pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 1870/110/2018, modificată prin decizia penală nr. 364 din 05.04.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 1870/110/2018*. Constată că recurentul-inculpat s-a aflat în executarea pedepsei aplicate prin decizia atacată, în perioada 05.04.2024 – 20.06.2024.”
În motivarea recursului în casatie, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justitie au mentionat: „Totodată, Înalta Curte constată că din considerentele expuse în toate sentinţele şi deciziile pronunţate până la momentul formulării recursului în casaţie, instanţele nu au identificat actele materiale care ar intra în conţinutul infracţiunii de instigare la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută şi pedepsită de art. 47 din Codul penal raportat la art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în raport de Botezatu (fostă Bardaşu) Laura Luminiţa.
Confuzia se menţine urmare şi a faptului că în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale atât faţă de Seto Andrei, cât şi faţă de Botezatu (fostă Bardaşu) Laura şi chiar în rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Seto Andrei şi clasarea faţă de suspecta Botezatu (fostă Bardaşu) Laura Luminiţa nu sunt evidenţiate actele materiale care ar releva instigarea/complicitatea săvârşite de inculpatul Seto faţă de aceasta din urmă.”
Altfel spus, am fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 6 luni cu executare, am stat 77 de zile în penitenciarul Bacău, mi s-a încheiat contractul individual de muncă de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, mi s-a încheiat un al doilea contract de muncă la o altă societate comercială unde lucram ca director de vânzări,si mi-am vândut 2 imobile pentru a putea plăti onorariile avocațiale în acest dosar. Sunt anchetat din data de 10.06.2015 și de 10 ani si 3 luni, „epopeea nu s-a terminat “. Am figurat cu cazier judiciar, cu o condamnare cu executare până la data de 01.02.2025, când mențiunile privind condamnarea mi-au fost șterse. Din cauza cazierului, am fost în imposibilitatea de a-mi găsi un loc de munca. Toate acestea ca, la sfârșit, să mi se spună că magistrații Curții de Apel au făcut o „confuzie” când m-au condamnat pentru o infracțiune pentru care eram nevinovat, infracțiunea nefiind prevăzută de legea penală, și pentru care nici măcar nu am fost trimis în judecată.
Acestea sunt motivele pentru care am cerut daune morale: pentru că am stat în penitenciar nevinovat, iar această condamnare a avut foarte multe consecințe negative asupra mea. Nu am cerut daune morale pentru că m-am plans de condițiile de detenție, așa cum într-un mod greșit ați menționat.
Sunt convins ca același lucru l-ar fi făcut și cititorii dumneavoastră, care au fost greșit informați și care m-au numit: „jeg”, „borfaș”, „hoț nenorocit”, mi-au urat „suie meto” și mi-au transmis „să mă bucur că nu am avut soarta ministrului nepalez”.
Am avut 4 dosare la DNA ST Bacău, cu peste 10 infracțiuni. Am fost achitat pentru toate infracțiunile, iar o parte au fost clasate. In dosarul aflat, pentra a 3-a oara pe rolul Curtii de Apel Bacau , fapta de care am fost acuzat , respectiv instigare la depunerea cu rea credinta de documente false sau incomplete , s-ar fi petrecut in urma cu 12 ani iar eu consider ca mi-am exercitat atributiile de serviciu ,intr-u mod legal , iar eventuala falsificare a unor documete de catre beneficiari este strict responsabilitatea acestora .Mai mult decat atat, prejudiciul , respectiv cuantumul finantarii europene a fost achitat de catre beneficiara proiectului . Referitor la acest ultim dosar , ca si pana acum , voi lasa instanta sa se pronunte definitiv , dupa care imi rezerv dreptul de a prezenta informatii.
TEXT INIȚIAL
Un fost director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Bacău, care a fost judecat și condamnat pentru luare de mită, solicită daune de aproape 600.000 lei de la statul român. Andrei Seto a fost încarcerat pentru 77 zile în cursul anului trecut, după care a beneficiat de casarea sentinței și punerea în libertate. Andrei Seto a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, după ce în perioada 2014-2015 ar fi luat mită de la unele persoane, beneficiare ale unor proiecte cu fonsuri europene nerambursabile, într-un proiect privind tinerii fermieri.
Judecat pentru că a falsificat actele unui beneficiar AFIR. Mită de peste 178.000 lei
În urmă cu 11 ani, bărbatul ar fi facilitat obținerea, în mod fraudulos, a unor fonduri europene, ajutând o persoană să depună la Grupul de Acțiune Locală „Colinele Tutovei” mai multe înscrisuri false pentru a obține bani europeni prin Măsurii 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”. Inscrisurile respective atestau în mod nereal că persoana respectivă ar îndeplini condițiile pentru accesarea fondurilor. Folosirea acestor documente a avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei totale de 178.840 lei, ce ar fi fost însușită de Andrei Seto Andrei și de persoana beneficiară a proiectului.
Hotărâri fără continuitate. Fostul director AFIR a fost fie achitat, fie condamnat
Andrei Seto a fost condamnat inițial la șase ani și două luni de închisoare de Tribunalul Bacău, conform sentinței din 2020, însă a fost achitat de Curtea de Apel trei ani mai târziu. DNA a făcut recurs în casație la Înalta Curte, care a admis solicitarea procurorilor și a trimsi dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Bacău. De această dată, în baza unei sentințe emise în aprilie 2024, magistrații l-au achitat pe Seto pentru că ar fi ajutat acea persoană prin prisma funcției sale și i-au redus pedeapsa la 3 ani și jumătate pentru prezentarea de documente și declarații false care au avut ca scop obținerea fondurilor. Ulterior, Seto a fost încarcerat pentru 77 zile, înainte să fie eliberat după un alt recurs în casație judecat la Înalta Curte
Istoricul dosarului în care a fost condamnat fostul director de la Oficiul din Bacău
Alături de Seto au mai fost trimiși în judecată Vasile Sorin Bardașu și Angela Nicoleta Roca. Inițial, Bardașu depusese documente pentru obținerea unei finanțări nerambursabile, deși acesta nu deținea documentele conforme. Proiectul viza înființarea unei ferme, însă la doi ani de la obținerea finanțării, Bardașu s-a retras, iar beneficiarul a rămas Seto, cel care îi facilitase obținerea banilor. Angela Nicoleta Roca, deși nu era membru al vreunei familii de fermieri și nu prestase activități agricole înainte de a depunerea cererea la AFIR, a reușit să obțină sumele necesare, după ce Seto ar fi ajutat-o să obțină acte false.
Combinația pe banii europeni, pregătită la cafea
În dosarul în care a fost condamnat se arată că Seto se întâlnea des cu cei care au făcut cererile de finanțare. La dosar au fost depuse și interceptări telefonice între aceștia, care au arătat că banii erau pregătiți pentru ei.
„Acesta, având funcţia de director al OJPDRP Bacău, a luat hotărârea de a obţine în mod fraudulos fonduri nerambursabile în cadrul acestei măsuri, prin eludarea condiţiilor de eligibilitate de care avea cunoștință în virtutea funcţiei. Instanța de fond a reținut că relația strânsă de prietenie dintre inculpați a fost confirmată și de o martoră, care la termenul de judecată a declarat că aceștia erau foarte buni prieteni, că obișnuiau să bea împreuna cafeaua dimineața la serviciu la inculpatul”, se arată în dosarul în care a fost judecat fostul director.
Andrei Seto cere daune de aproape 600.000 lei. A stat 77 zile după gratii
După ce a stat în spatele gratiilor, bărbatul cere acum daune de 86.416 lei ca urmare a prejudiciilor materiale suferite în urma privării de libertate „în baza hotărârii penale casate parțial și a mandatului de executare a pedepsei închisorii din aprilie 2024 emis de Tribunalul Bacău și ulterior anulat prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din ianuarie 2025”.
De asemenea, Andrei Seto solicită și daune de 500.000 lei pentru repararea prejudiciilor, precum și pentru încălcarea dreptului la viața privată, a familiei, a libertății, dreptului la demnitate.
„A fost privat de libertat pentru o perioadă de 77 zile, în baza unui mandat de executare a pedepsei închisorii care a fost anulat de ICCJ, odată cu casarea parțială a hotărârii penale în temeiul căreia fusese emis, întrucât mandatul a fost anulat definitiv, privarea de libertate produsă în baza acestuia a fost lipsită de temei legal. Prin urmare a fost nelegală/injustă, independent de faptul dosarul penal a fost trimis spre rejudecare”, se arată în cererea depusă la instanță.
„În cameră cu 10 deținuți pe 24 mp. Apă cladă doar de 3 ori pe săptămână”
Seto reclamă condițiile din spatele gratiilor și susține că odată cu încarcerarea și-a pierdut și serviciul și nu și-a mai putut întreține familia.
„La momentul încarcerării a fost smuls din mediul familial, lăsând în urmă logodnica și fiica minoră în vârstă de 11 luni într-un moment în care aveau nevoie de acesta, atât ca suport moral, cât și material. Și-a pierdut locul de muncă și orice sursă de venit. A ajuns în imposibilitatea de a face față cheltuielilor casnice și judiciare. În primele 21 zile a stat în carantină într-o cameră insalubră cu 15 paturi în 24 mp, inclusiv baia și locul de luat masa, împreună cu alți 10 deținuți. Apa caldă era de 3 ori pe săptămână, iar ulterior a fost transferat în regim închis”, a arătat acesta.
A fost dat afară de la AFIR. Cere în instanță să revină la serviciu
Dat afară de la serviciu, Andrei Seto caută să revină pe vechiul post. Dosarul acestuia se află acum la Curtea de Apel Bacău, în apel, Seto judecându-se cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Nord-Est Iași, OJFIR Bacău și AFIR pentru anularea deciziei de concediere. Termenul a fost stabilit pentru ianuarie 2026.
Înalta Curte rejudecă dosarul
Culmea, epopeea dosarului lui Seto nu e gata. Înalta Curte a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel, arătând că magistrații nu s-au pronunțat la toate apărările lui Seto, ceea ce ar fi putit duce la modificarea situației. Cu toate că dosarul este la rejudecare, Andrei Seto cere plata acestor daune.
„Chiar dacă fondul cauzei penale se află încă în curs de judecată ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare de către ÎCCJ, solicităm să constatați că în sensul articolului 539 CPP este vizat exclusiv caracterul nelegal/injust al privării de libertate generate de acte procedurale desființate, nu de eventuale soluții definitive asupra vinovăției. Astfel, reclamantul are un drept subiectiv și actual la repararea prejudiciului moral, fără a fi necesară existența unei hotărâri definitive de achitare”, se arată în cererea depusă de fostul director al Oficiului de Finanțare a Investițiilor Rurale.
Vlad ROTARU
