Praful și pulberea rămân după Mihai Chirica. Iașul o să scape la un moment dat de această pacoste, niciun politician toxic nu rezistă la nesfârșit.
Din păcate, însă, timpul și banii pierduți de această nulitate care a acaparat Primăria în urmă cu 10 ani și nu-i mai dă drumul, profitând de un sistem electoral făcut în avantajul baronilor și incompetenților, nu ni-i mai recuperează nimeni.
Mihai Chirica a recunoscut cu relaxare, de parcă nu el ar fi fost principalul vinovat, că a mai pierdut două finanțări europene: pentru extinderea Liceului „Mihai Eminescu” și pentru digitalizarea Depoului Dacia și a infrastructurii de tramvai.
42 de milioane de lei, prinși în PNRR pentru acest din urmă proiect, nu vor mai ajunge la Iași, pentru că Primăria nu a fost în stare să lanseze o banală licitație decât abia în martie anul acesta.
Adică mult prea târziu ca reconstrucția Depoului Dacia și digitalizarea – gândite la comun, nu se poate una fără cealaltă – să fie gata până în august 2026, când se încheie Programul Național de Redresare și Reziliență.
Banii s-au dus și Mihai Chirica nu are nicio remușcare. Pentru el este doar un alt proiect ratat. S-a obișnuit cu eșecul.
Alte machete frumoase, care să ia ochii, dar care rămân doar atât: ceva desenat pe o hârtie care nu mai valorează nimic. Mihai Chirica este campion național la prezentat machete care nu devin realitate.
Cum plătește un primar care-și bate joc repetat de comunitatea pe care ar trebui să o administreze eficient? Nu plătește, din păcate.
În România, un ales nu este tras la răspundere pentru sabotarea gravă a intereselor de dezvoltare prin propria incompetență. Nici amenzile nu le plătește primarul, ci tot noi, comunitatea rămasă cu buza umflată.
Eșecul de la Depoul Dacia era previzibil. Chirica a decis să-l demoleze în 2023, complet aiurea, așa cum am arătat și eu la vremea respectivă, pentru că nu avea tot proiectul pus la punct. Licitația pentru proiectarea digitalizării a fost lansată abia în martie 2024.
Apoi, deși proiectul a fost predat în octombrie același an, iar aparatul din Primărie putea să se miște rapid pentru organizarea licitației de execuție, s-au pierdut încă șase luni. Din nou, abia în martie 2025 a fost făcut acest pas, mult prea târziu.
Depoul, în ritmul actual, ar urma să fie gata abia în 2027-2028. Adică mult după încheierea PNRR. Și la patru ani de când în locul depoului au rămas câteva delușoare de moloz și gunoi.
Molozul este definiția acestui deceniu cu Mihai Chirica. Praful, cum spuneam la început.
Dar cei care suportă efectele negative ale incompetenței acestui primar penal sunt ieșenii.
Mai țineți minte de când promite pasajul din Podu Roș? Vă spun eu: din 2016. Aproape un deceniu în care nu au fost decât vorbe. Vorbe și promisiuni!
Un eșec continuu! Un eșec care ar trebui să se ascundă după dunele de moloz din Depoul Dacia de rușine!
Marius BODEA
Senator USR de Iași
