Primele infecții cu bacteria Serratia marcescens în secția ATI a spitalului au apărut la jumătatea lunii august 2025. Pe 17 august 2025, o fetiță sugar, în urma testării, este confirmată ca fiind infectată cu Serratia. Micuța pacientă era diagnosticată cu atrezie de căi biliare, fusese operată și era internată în secția ATI din corpul B al Spitalului Sf. Maria. Părinții fetiței ceruseră, anterior pozitivizării cu Serratia, trasferul la Spitalul Grigore Alexandrescu pentru un eventual transplant hepatic. Copilul a fost transferat cu hemoculturi pozitive cu serratia, confirmate și la internarea la Spitalul Grigore Alexandrescu, însă a murit câteva zile mai târziu din cauza complicațiilor cauzate de infecția bacteriană. În cadrul rapoartelor de gardă din cadrul secției ATI de după primul rezultat pozitiv, șefa secției ATI, Oana Puiu a fost informată despre infecțiile nosocomiale, însă aceasta nu a luat vreo măsură și nu a dispus începerea anchetei epidemiologice. Pe 20 august 2025, o altă pacientă depistată pozitiv pe 18 august a fost transferă de la secția ATI din corpul B la secția ATI din corpul A din dispoziția șefei ATI, Oana Puiu
Tragedia de la Spitalul de Copii Sf. Maria putea fi evitată! Noi informații primite de reporterii 7IAȘI arată că primele infecții cu bacteria Serratia marcescens în secția ATI a spitalului au apărut la jumătatea lunii august 2025, însă incompetența și nepăsarea managerului Cătălina Ionescu, a șefei secției ATI, Oana Puiu, și a șefei Serviciului de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (SPIAAM), Carmen Popescu, au dus la menținerea focarului de infecție și în final la decesul a cel puțin 8 copii. Da, al optulea caz nefiind raportat de către spital întrucât era primul copil decedat, la debutul focarului, când încercau să mușamalizeze situația apărută. Deși au murit 8 copii din vina lor, persoanele din conducerea Sf. Maria sunt protejate în continuare de către președintele CJ, Costel Alexe. Cătălina Ionescu rămâne în conducerea Spitalului, pe postul de director medical, șefele de la ATI și SPIAAM râmân neatinse pe funcții.
17-18 august, primele infectări confirmate
Pe 17 august 2025, o fetiță sugar, în urma testării, este confirmată ca fiind infectată cu Serratia. Micuța pacientă era diagnosticată cu atrezie de căi biliare, fusese operată și era internată în secția ATI din corpul B al Spitalului Sf. Maria. Părinții fetiței ceruseră, anterior pozitivizării cu Serratia, trasferul la Spitalul Grigore Alexandrescu pentru un eventual transplant hepatic. Copilul a fost transferat cu hemoculturi pozitive cu serratia, confirmate și la internarea la Spitalul Grigore Alexandrescu, însă a murit câteva zile mai târziu din cauza complicațiilor cauzate de infecția bacteriană.
Pe 18 august 2025, un al doilea sugar, tot o fetiță, este confirmată ca fiind infectată cu Serratia. Fetița fusese diagnosticată cu atrezie esofagiană, era operată și se afla internată în aceeași secție cu prima pacientă confirmată pozitiv la serratia.
Medicii ATI raportează încercarea de mușamalizare
În cadrul rapoartelor de gardă din cadrul secției ATI de după primul rezultat pozitiv, șefa secției ATI a fost informată despre infecțiile nosocomiale. Oana Puiu nu ia nicio măsură și nici nu cere declanșarea unei anchete epidemiologice. Cele două cazuri de infecții nosocomiale sunt raportate direct de către medicii ATI prin intermediul aplicației CAPESARO deoarece conducerea spitalului încerca să ascundă situația reală! Deși au existat discuții și informări clare în cadrul rapoartelor de gardă, niciuna dintre persoanele responsabile nu au acționat conform atribuțiilor! Există cel puțin patru persoane vinovate care prin incompetența și nepăsarea lor au creat premisele acestei tragedii: managerul interimar Cătălina Ionescu, directorul medical, Ileana Katerina Ionuc, șefa Serviciului de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, Carmen Popescu, și șefa secției ATI, Oana Puiu. Potrivit informațiilor deținute până în acest moment, nu a fost efectuată nicio anchetă epidemiologică care să ducă la depistarea sursei infecției cu serratia din corpul B și la eliminarea acesteia pentru a preveni alte infectări. Trebuia testat tot personalul medical din secție, sursele de apă, ventilația, până la depistarea și asanarea sursei de infecție.
Șefa ATI mută pacienții infectați împreună cu cei sănătoși
Mai mult, pe 20 august 2025, pacienta depistată pozitiv pe 18 august este transferă de la secția ATI din corpul B la secția ATI din corpul A din dispoziția șefei ATI, Oana Puiu! Așadar, un pacient infectat cu bacteria serratia este transferat din corpul B, unde deja erau mai multe cazuri confirmate, în corpul A, unde nu era niciun caz. Deși protocoalele medicale prevăd izolarea pacientului depistat pozitiv și tratarea lui separat de alți pacienți pentru a preveni alte infectări, șefa ATI a dispus trasferul fetiței de doar două luni în secția de Terapie Intesivă din corpul A al spitalului. Astfel, concomitent cu pacienta, a fost adusă în secția ATI și bacteria serratia marcescens, aceasta fiind și una dintre posibilele surse primare de infectare a celorlalți copii decedați.
Incompetență crasă: nicio măsură timp de 1 lună!
Pe 9-10 septembrie apar primele confirmări de infectare cu serratia și a altor copii internați în secția ATI din corpul A unde tocmai fusese transferat un pacient confrimat pozitiv. Așadar, este foarte probabil ca pacienții care s-au infectat la începutul lunii septembrie în corpul A să fi luat bacteria de la pacientul transferat din corpul B, portajul cel mai probabil fiind personalul medical din secția respectivă! Daca fetița de doar 2 luni nu era mutată în corpul A și era izolată în corpul B pentru tratament, luându-se măsuri de limitare a focarului în același timp, este posibil să nu fi apărut restul infecțiilor din corpul A. Însă șefa ATI și sefa SPIAAM au greșit flagrant și în felul acesta au dus, cu bună știință, o sursă de infecție în corpul A, de la care e posibil să se fi infectat și restul copiilor!
Ulterior transferului din corpul B în corpul A, părinții fetiței cer și ei transferul pacientului la Spitalul Grigore Alexandrescu din București. Pe data de 13 septembrie se face transferul între cele două unități medicale, spitalul din Capitală confirmând la internare infecția cu serratia și starea extrem de gravă a fetiței. La data respectivă, focarul de infecție de la Sf Maria luase amploare, fiind cel puțin patru cazuri de serratia depistate.
Protecția lui Alexe până în pânzele albe
În ultimii ani, președintele CJ, Costel Alexe a protejat și acoperit conducerea Spitalului Sf. Maria de toate ilegalitățile și neregulile comise. Deși premierul Ilie Bolojan, șeful lui Alexe pe linie politică, a ieșit public și a cerut sancționarea și îndepărtarea tuturor persoanelor din conducerea Sf. Maria implicate în această tragedie, Alexe a ales să își protejeze în continuare pilele și oamenii de încredere plantați în unitatea medicală. Cinic și ipocrit, Alexe vorbește despre compasiune la adresa familiilor copiilor decedați, însă președintele Consiliului Județean îi umilește pe aceștia prin protecția oferită cadrelor medicale care au provocat o asemenea tragedie! Cătălina Ionescu pleacă din funcția de manager interimar, nu prin demitere, ci prin expirarea mandatului de 3 luni acordat la 1 iulie 2025. Ionescu va reveni pe funcția de director medical, adică numărul 2 din Spital. Șefa ATI, Oana Puiu, deși este printre principalii vinovați, rămâne pe funcție. Ea este pila lui Alexe, venită prin transfer de la Spitalul din Huși, parohia fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru. Alături de Puiu rămâne pe funcție și șefa SPIAAM, Carmen Popescu, a cărei singură atribuție este să gestioneze și să prevină infecțiile nosocomiale, adică exact ceea ce n-a făcut în acest caz, incompetența ei ducând în final la moartea acestor copii. Alături de aceste cadre medicale mai sunt și membrii Consiliului de Administrație, care în toți acești ani au creat cadrul propice pentru astfel de situații. Toate aceste persoane au mințit, au încercat să falsifice realitatea, au acoperit neregulile și ilegalitățile, iar acțiunile sau inacțiunile lor au dus la această tragedie.
Rareș Neamțu
