Călin Georgescu, recent candidat la funcția de președinte al României, a reușit să obțină susținerea a peste 2,12 milioane de români, majoritatea seduși de mesajele sale despre „resuveranizarea” țării și critici dure la adresa globalizării. Cu un discurs puternic naționalist, Georgescu propune un model politic și economic care ar întoarce România spre „Epoca de Aur” a lui Ceaușescu și ar distanța-o de structurile internaționale precum NATO și Uniunea Europeană.
În ciuda retoricii sale naționaliste, mulți dintre susținătorii lui Georgescu par să ignore complexitatea și controversele ideilor sale, adesea etichetate drept „conspiraționiste” și „antiglobaliste”. De altfel, mesajele acestuia, care sugerează că România ar fi fost „colonizată” economic de către NATO și UE, s-au răspândit rapid pe platformele de social media, în special pe TikTok, unde publicul său a devenit tot mai numeros.
„Neutralizarea economică a României” – Adevăr sau conspirație?
În viziunea lui Georgescu, apartenența României la NATO și UE nu este un avantaj, ci o piedică. El susține că alianțele internaționale au „șters” identitatea națională a românilor, căutând să elimine independența economică a țării prin încurajarea dependenței de investițiile și interesele externe. „Cluburile selecte” din care face parte România ar urmări, conform lui Georgescu, să distrugă micul antreprenor român și să „ștergă ADN-ul național”, idei considerate de mulți analiști drept extremiste și nefondate.
Relația României cu Rusia: „Gaz ieftin și independență”?
Georgescu militează pentru o reorientare a României spre o piață estică, considerând relațiile cu Rusia drept esențiale pentru aprovizionarea energetică a Europei. Într-un mod cel puțin controversat, acesta deplânge „sinuciderea Europei”, afirmând că renunțarea la gazul rusesc prin Nord Stream și importul mai scump de gaz lichefiat din America sunt măsuri care vor ruina economia europeană. Totodată, el respinge politica occidentală de a impune sancțiuni Rusiei și propune o Românie mai apropiată de Moscova.
„Marea Resetare” și alte teorii conspiraționiste
Viziunea economică și politică a lui Georgescu include și o teorie a conspirației la scară globală, pe care el o numește „Marea Resetare”. Susținând că pandemia de COVID-19 a fost exploatată pentru a instaura un regim globalist, Georgescu sugerează că mass-media, companiile farmaceutice și gigantii tehnologici complotează pentru a controla economiile și politicile statelor prin programe impuse de Forumul Economic Mondial.
În plus, în stilul său caracteristic, Georgescu denunță criteriile ESG (Environment, Social Values, Governance), pe care le consideră instrumente de control economic bazate pe „ideologia neomarxistă” și o amenințare pentru valorile tradiționale românești.
Paradoxul lui Georgescu: De la Clubul de la Roma la suveranism
Un element semnificativ, dar trecut cu vederea în discursurile publice ale lui Georgescu, este trecutul său în organizația Clubul de la Roma, o organizație internațională elitistă, unde a colaborat, printre alții, cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Această asociere ridică mari semne de întrebare despre sinceritatea actualei poziții a lui Georgescu, având în vedere că în trecut el a susținut idei cu totul contrare suveranismului. Criticii săi susțin că această schimbare de poziție arată o tentativă de manipulare a electoratului, în căutarea voturilor celor nemulțumiți de status quo-ul actual.
Promovarea alimentației din „carcalaci” și „canibalism” – Realitate sau ficțiune?
Un alt aspect incredibil în discursul lui Georgescu este viziunea sa despre alimentația viitorului. El reia, în mod halucinant, tema conform căreia UE ar impune consumul de insecte, denumite peiorativ „carcalaci”. Georgescu merge chiar mai departe, afirmând că un profesor suedez ar fi sugerat o reîntoarcere la „canibalism” pentru a salva planeta. În realitate, aceste afirmații sunt denaturate și menite să inducă teamă și neîncredere față de politicile de sustenabilitate ale Uniunii Europene.
Nostalgia comunistă: O economie fără corupție, cu banii „pe sub mână”
Un alt punct sensibil din proiectul lui Georgescu este glorificarea regimului comunist, pe care îl descrie ca fiind unul „fără corupție” și unde economia națională era „curată și strict monitorizată”. Ignorând istoria reală a corupției masive, a lipsurilor și a controlului totalitar, Georgescu folosește această „nostalgie” comunistă ca armă politică pentru a atrage susținători nemulțumiți de actuala stare a economiei românești.
