Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) critică dur măsurile propuse de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan privind modificarea legislației referitoare la pensionarea magistraților. În urma întâlnirii din 18 august dintre organizațiile profesionale ale procurorilor și Executiv, AMASP denunță lipsa de răspunsuri clare și caracterul „nociv” al schimbărilor anunțate.
Potrivit procurorilor, discuțiile au fost inițiate de corpul profesional, cu scopul de a asigura stabilitatea și predictibilitatea statutului magistraților, însă Guvernul nu a oferit niciun argument solid care să justifice modificările propuse.
Reforma din 2023, aruncată la coș
Deși Executivul invocă impactul bugetar ca principal motiv al schimbării regulilor de pensionare, nu a prezentat date concrete care să demonstreze efectele asupra deficitului. Mai mult, reprezentanții AMASP atrag atenția că reforma adoptată în 2023, în consens cu sistemul judiciar și partenerii internaționali, este acum considerată „eronată” de Guvern, fără o explicație obiectivă.
„Executivul nu a dat curs niciunui argument de fond prezentat de magistrați. Premierul nu a putut oferi un motiv clar pentru care o lege susținută în 2023, după negocieri cu partenerii internaționali, este acum respinsă. Instabilitatea legislativă generează insecuritate și dezechilibru în justiție”, se arată în comunicatul AMASP.
Bolojan își asumă consecințele
Potrivit sursei citate, premierul Ilie Bolojan ar fi recunoscut că modificările vor afecta atractivitatea profesiei și echilibrul resurselor umane din sistem, dar și-a asumat aceste costuri. Procurorii avertizează că o astfel de abordare va provoca un deficit major de personal, cu efecte directe asupra cetățenilor.
„Cetățenii vor fi cei mai afectați de un sistem judiciar lipsit de suficienți profesioniști, exact într-o perioadă de presiuni sociale și economice. Măsurile unilaterale, impuse fără un dialog real între puterile statului, riscă să destabilizeze grav justiția”, susține AMASP.
„Un climat de nesiguranță normativă”
Asociația subliniază că schimbările frecvente și contradictorii din legislație afectează nu doar funcționarea sistemului, ci și încrederea cetățenilor în actul de justiție.
„Instabilitatea normativă erodează încrederea în justiție și compromite capacitatea sistemului de a răspunde rapid și profesionist. Acest fenomen lovește în primul rând justițiabilul de bună-credință – cetățeanul care caută dreptate”, avertizează procurorii.
