Caz fără precedent! În timpul procesului în care se judeca anularea unei autorizații de construire, Prefectura Iași a depus o cerere prin care a renunțat chiar la suspendarea autorizației atacate și considerată ilegală. Este vorba despre o autorizație de construire emisă de către Primăria Ciurea, condusă de primarul Cătălin Lupu, coleg de partid la PSD cu prefectul Bogdan Cojocaru. Legea spune însă răspicat că toate actele atacate în instanță de către prefect se suspendă de drept. Este prima dată când prefectura face pasul înapoi și înaintează o astfel de cerere de renunțare instanțelor de judecată. Beneficiarul autorizației, o firmă din anturajul local al PSD, a prins curaj și a reluat lucrările la construcția ilegală, un complex de evenimente ce se ridică pe un teren al primăriei. „Cert este că odată formulată cererea de suspendare și oprire a lucrărilor, ca și conduită procesuală, nu trebuia renunțat la aceasta. De renunțare nu putea profita decât adversarul”, spune un avocat consultat de 7IAȘI. Autorizația de construire a fost atacată de către Prefectura Iași în baza unui raport de control efectuat de către ISC Iași, care a descoperit mai multe încălcări ale legii. Nu a fost eludată doar legislația din domeniul urbanismului. Primarul Cătălin Lupu a concesionat terenul fără aprobarea Consiliului Local. Într-un răspuns adresat 7IAȘI, prefectul explică că cererea privind retragerea suspendării autorizației după ce a observat „o anumită conduită procesuală în cauze similare”.
Prefectul PSD Bogdan Cojocaru orchestrează un blat de zile mari în procesul în care Prefectura Iași cere instanței anularea unei autorizații de construire emisă pentru o firmă care construiește pe terenul Primăriei Ciurea un complex de evenimente. Prefectul Cojocarul și primarul din Ciurea, Cătălin Lupu, sunt colegi de partid, ambii membrii PSD cu vechime. Tribunalul Iași a dispus anularea autorizației de construire, dar sentința nu este una definitivă. Însă, în timpul procesului, Prefectura Iași a introdus o cerere prin care renunță la solicitarea privind suspendarea actului atacat, adică renunță la suspendarea autorizației de construire.
De altfel, după cum reiese din fotografiile realizate de 7IAȘI la sfârșitul săptămânii trecute, beneficiarul autorizației, firma BNP Prest Serv SRL, a avansat cu lucrările față de momentul la care autorizația a fost atacată și suspendată. Astfel, imaginile arată că recent au început lucrările la tâmplăria exterioară (geamuri și uși termopan).
Ce spune legea, ce spune prefectul
Renunțarea la suspendarea actelor atacate pare o absurditate, spun specialiștii în dreptul de contencios-administrativ.
„Specificul acțiunilor introduse de prefect, indiferent de actul administrativ atacat este suspendarea de drept, până la soluționarea cauzei. Adică nu trebuie o cerere diferită, de suspendare. Dar, în materia autorizațiilor de construcție avem art. 12 alin. 2 din Legea 50/1991, care poate pune probleme de interpretare. Cert este că odată formulată cererea de suspendare și oprire a lucrărilor, ca și conduită procesuală, nu trebuia renunțat la aceasta. De renunțare nu putea profita decât adversarul”, arată un avocat consultat de 7IAȘI.
I-am cerut și prefectului Bogdan Cojocaru să explice de ce a introdus această cerere de renunțare și dacă au mai existat cazuri similar, în care instituția a făcut pasul înapoi chiar în timpul proceselor.
„Din interpretarea acestor două normative nu se poate reține că art.12 din legea 50/1991 instituie un regim juridic derogator de la regimul instituit de art.3 din legea 554/2004 care dezvoltă o normă constitutională și anume art.123, alin.5 conform căreia „Prefectul poate ataca, în fața instanței de contecios administrativ, un act al Consiliului Județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”
La nivelul Instituției Prefectului județului Iași sunt înregistrate șase dosare pe rolul instanțelor care au ca obiect anularea autorizațiilor de construire. Dintre acestea, pe rolul Tribunalului Iași s-au aflat două dosare în care prefectul a solicitat instanței, conform prevederilor art.12, alin.2 din legea 50/1991, pe lângă anularea certificatelor de urbanism, suspendarea autorizației de construire. Într-unul dintre aceste dosare, instanța s-a pronunțat fără a analiza solicitarea de suspendare, ceea ce a condus la o anumită conduită procesuală în cauze similare, în celalat dosar renunțându-se la acest capăt de cerere”, se arată în răspunsul semnat de prefectul Bogdan Cojocaru.
Tribunalul a anulat autorizația. Sentința nu este definitivă
Afacerea cu firma BNP Prest Serv SRL, controlată de un apropiat PSD, a fost demontată de magistrații de la Tribunalul Iași, care au anulat autorizația de construire și a certificatului de urbanism emise în anul 2020 pentru o construcție din satul Curături. Primarul Cătălin Lupu i-a oferit pe tavă firmei controlate de Vasile Tănăsucă două terenuri în suprafață totală de 7.000 metri pătrați pentru o pensiune și o sală de nunți, Deciziile primăriei din Ciurea au fost ilegale de la un capăt la celălalt, documentele fiind atacate în instanță de Prefectura Iași, instituție care la mijlocului procesului a renunțat brusc la capătul de cerere privind suspendarea executării autorizației de construcție și oprirea executării lucrărilor. Vasile Tănăsucă este finul lui Constantin Zamfirache, primarul PSD al comunei Grajduri.
Două terenuri concesionate direct de primar, fără aprobarea CL
Primăria Ciurea a încheiat un contract de concesiune nr. 14214/6.11.2019 și un act adițional nr. 1430/8.11.2019. În primul contract, Primăria Ciurea i-a dat firmei BNP Prest SERV SRL 5.000 metri pătrați de teren aflat în domeniul privat al comunei. Două zile mai târziu, autoritatea locală a emis un alt act pentru un teren vecin, de 2.000 metri pătrați, atribuit în concesiune către aceeași firmă BPN Prest Serv SRL. La un an distanță, în noiembrie 2020, Primăria Ciurea a emis autorizația de construire pentru complexul propus de firma lui Tănăsucă. În întâmpinarea depusă la instanță, Prefectura arată că cele două contracte de concesiune nu au avut la bază vreo hotărâre de Consiliu Local, așa cum prevede legea. În plus, nici primarul Cătălin Lupu nu fusese împuternicit de către Consiliul Local pentru semnarea contractelor de concesiune.
Teren fără PUZ! Primarul Lupu a băgat pe șest proiectul în dezbatere publică
Pe terenul concesionat de la Primărie nu se putea construi o sală de evenimente fără aprobarea unui plan urbanistic zonal (PUZ), suprafața fiind în extravilan. Acest lucru a ieșit la iveală după un control al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), instituție care a dispus sistarea lucrării și a cerut anularea documentelor emise ilegal. Între timp, primarul Cătălin Lupu a băgat în dezbatere publică pentru inițierea PUZ a proiectului depus de firma lui Tănăsucă și introducerea terenului în intravilan.
ISC a arătat în continuare că proiectul nu respectă legea și a cerut anularea procedurilor de autorizare. „Regimul tehnic al imobilului este eronat, încadrarea amplasamentului fiind efectuată într-o altă unitate teritorială de referință (UTR) decât cel prevăzut prin PUG (se menționează UTR A1-zonă agro-industrială, dar amplasamentul se află în UTR LI 3- zonă de locuit, prin care se impunea realizarea și aprobarea unui PUZ în prealabil. Amplasamentul nu avea posibilitatea de construire prin autorizare directă, ci doar în urma elaborării unui PUZ”, se arată în raportul ISC întocmit în februarie 2022.
Și totuși, în aceeași lună, primarul Cătălin Lupu a emis un certificat de urbanism pentru firma lui Tănăsucă, în condițiile în care ISC arătase neregulile.
Primăria Ciurea a venit cu un alt HCL vechi de mai bine de 10 ani
ISC a sesizat și Prefectura Iași, autoritate care a cerut anularea avizelor în instanță. În întâmpinarea depusă la Tribunal, Prefectura a susținut că firma BNP Prest Serv SRL nu se poate folosi de terenurile de 7.000 metri pătrați, din moment ce la bază nu sunt hotărârile de Consiliul Local care vizează exact acele suprafețe. Mai mult, Primăria Ciurea a a depus la instanță o hotărâre de Consiliu Local din martie 2007, care prevede „concesionarea a două parcele de câte 1 hectar fiecare în satul Curături (…) pentru dezvoltarea zonelor turistice din aceste sate, prin amplasarea a câte un complex comercial-turistic, a unei stații de benzină și a unei case de vacanță în fiecare din cele două zone”.
Chiar Prefectura arată că acea hotărâre de Consiliu Local din 2007 nu are nicio legătură cu avizele prin care BNP Prest Serv SRL a pus mâna pe cele două suprafețe de 7.000 metri pătrați.
„Este suficientă o analiză sumară a acestui HCL pentru a observa că pârâtul încearcă ducerea în eroare și nu există legătură între suprafețele enumerate generic în acest act administrativ și suprafețele de 5.000 mp teren amplasat în tarlaua 26,parcela 610/210/1 și 2.000 mp teren situat în tarlaua 26, parcela 610/210/2/1. Așadar, rezultă fără echivoc faptul că încheierea contractului de concesiune nr. 14214/6.11.2019 și actului adițional nr.1430/8.11.2019 s-au făcut de către primarul comunei fără a exista o hotărâre de Consiliu Local”, se arată în întâmpinarea depusă de Prefectura Iași la dosar.
Cum motivează primarul Cătălin Lupu combinația cu BNP Prest
Primarul Cătălin Lupu a motivat faptul că la baza concesiunii stă acel HCL din 2007 care ar avea avizul Prefecturii de la vremea respectivă. În plus, Lupu susține că în 2008 s-a dat o altă hotărâre de Consiliu Local prin care s-au introdus unele suprafețe din zona Curături într-o anexă pentru a fi concesionate, printre care și cele ce au ajuns peste ani la BNP Prest Serv SRL. Deși Lupu motivează că suprafețele ajunse la BNP Prest erau cuprinse în anexele HCL din 2007, pentru proiectul actual trebuiau emise noi hotărâri ale Consiliului Local. Ulterior, Lupu a motivat că încheierea contractului de concesiune și actul adițional s-au făcut prin licitație publică. La licitație au participat trei firme, BPN Prest Serv, Lis Affair și Rozymobilux SRL, oferta fiind „atribuită” firmei lui Tănăsucă. În plus, Primăria motivează că nu era nevoie de acordul vecinilor din moment ce terenul se învecinează cu cele ale primăriei și cu drumul județean DJ 248.
Vlad ROTARU
