Primăria Iași se chinuie de aproape un deceniu să reabiliteze o clădire monument istoric din municipiu. Casa Buicliu din zona blocuri Păcurari ar urma să fie transformată într-un așa-zis muzeu al copiilor.
Din 2017 și până în prezent, municipalitatea și Ateneul Național nu au reușit decât să realizeze un PUZ și să emită o autorizație de construire pentru viitorul proiect. În 2019, reabilitarea clădirii era estimată la 5 milioane de lei. În 2026, costurile au sărit la 10 milioane de lei. Finanțare pentru această investiție nu există, iar clădirea se degradează pe zi ce trece. Rămân randările și machetele cu care primarul Mihai Chirica s-a lăudat.
În proiectul de hotărâre privind reabilitarea clădirii, primăria vorbea de excelență în educație.
„Prin acest plan de revitalizare a Casei Buicliu se are în vedere şi un recurs la memoria oraşului, Iaşul fiind un adevărat centru al excelenţei în educaţie, astfel că se poate elabora o colecţie a învăţământului românesc”, se arăta în documentaţia de susţinere a proiectului de hotărâre.
La șapte ani distanță, autoritățile locale nu reușesc să găsească banii pentru reabilitarea clădirii ridicate în secolul al XIX-lea.
„De la momentul eliberării autorizației de construire și până în prezent, la nivelul fondurilor europene sau guvernamentale nu au fost apeluri deschise la care să putem aplica pentru atragerea finanțării necesare realizării investițiilor”, a menționat Marius Gherman, actualul director al Ateneului Național din Iași.
De 9 ani, Primăria Iași nu reușește să reabiliteze o clădire monument istoric, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După ce a evacuat ultimii locatari care stăteau ilegal în Casa Buicliu, municipalitatea anunța reabilitarea clădirii și transformarea acesteia într-un spațiu cultural. Imobilul a fost predat către Ateneul Național din Iași pentru realizarea unui muzeu al copiilor, însă nici până în prezent nu s-a schimbat nimic.
Clădirea din Păcurari nr.29 zace în continuare în paragină. În afara unor studii și a unui proiect tehnic, proiectul reabilitării imobilului nu a mai înaintat.
În noiembrie 2025, primăria a emis autorizația de construire pentru proiectul de la Casa Buicliu, însă de atunci și până în prezent Ateneul nu a reușit să facă mare lucru.
Cronologia unui proiect care stagnează! De la 5 la 10 milioane de lei în șase ani
Iunie 2017 – primăria, prin Direcția Fond Locativ, evacuează persoanele care au ocupat abuziv imobilul din Păcurari, nr.29.
Septembrie 2019 – Consiliul Local aprobă predarea clădirii către Ateneul Național din Iași. Se prezintă planul un viitor Muzeu al copiilor
Decembrie 2021- Ateneul plătește 240.000 lei pentru proiectarea și întocmirea documentației privind noul proiect
Septembrie 2023 – aprobate PUZ în Consiliul Local
Noiembrie 2025 – obținerea autorizației de construire cu valabilitate 12 luni. Lucrările de reabilitare sunt estimate la aproape 10 milioane lei.
De la evacuare la promisiuni de finanțare: „Iașul este centru al excelenței în educație”
În 2017, după evacuarea celor care au ocupat abuziv clădirea, au fost montate doar plase la uși și geamuri. În 2019, clădirea a trecut în administrarea Ateneului Național din Iași. Pe lângă clădirea monument, în anii comunismului a fpost adăugată și o anexă, care se prezintă în aceleași condiții insalubre.
La data de 31 octombrie 2019, CL a aprobat indicatorii tehnico-economici, bugetul total al proiectului fiind estimat la 5.086.369 de lei, cu TVA, din care 93.453 de lei reprezenta cofinanţarea de la bugetul local şi 329.035 de lei cheltuieli neeligibile, alocate în bugetul Ateneului Naţional Iaşi.
„Prin acest plan de revitalizare a Casei Buicliu se are în vedere şi un recurs la memoria oraşului, Iaşul fiind un adevărat centru al excelenţei în educaţie, astfel că se poate elabora o colecţie a învăţământului românesc”, se arăta în documentaţia de susţinere a proiectului de hotărâre.
Tot atunci, primăria menționa și că: „Managerul Andrei Apreotesei a precizat ca a identificat şi oportunitea obţinerii unei surse de finanţare, în speţă programul RO – CULTURA, care dispune de un buget total de 16 milioane de euro, fonduri din care pot fi susţinute proiecte eligibile cu valori cuprinse între 200.000 şi 2.000.000 de euro”
În 2020, conducerea Ateneului, reprezentată la acea vreme de Andrei Apreotesei, actual consilier local PNL, susținea că au avut loc discuții cu reprezentanţii Ministerului Culturii, ai Institutului Naţional al Patrimoniului, dar şi ai altor entităţi publice şi private din ţară pentru identificarea unei finanțări pentru imobilul din Păcurari.
240.000 lei pentru proiect tehnic
Singurii bani alocați pentru acest proiect au fost în 2021. Ateneul a organizat o licitație atribuită către Artca SRL, firmă care a întocmit documentația.
„Servicii proiectare tehnică, DTAC și studii conexe la Muzeul Copiilor are ca scop: restaurarea imobilului monument istoric din strada Păcurari nr. 29, clasat sub denumirea Casa Buicliu, cu scopul înființării, în acel spațiu, a unui muzeu dedicat copiilor și universului copilăriei. Valorificarea monumentului în urma realizării lucrărilor de intervenție, cât și din punct de vedere al impactului cultural și educațional, la nivelul comunității locale, posibilitatea desfășurării ulterioare a activităților de învățare creativă, de explorare, de stimulare a curiozității, de încurajare a pasiunii pentru știință și arte”, se arată în proiectul tehnic.
Machete, randări și propagandă. Clădirea se degradează pe zi ce trece
În noiembrie 2025, primăria anunță că edilul Mihai Chirica a semnat autorizația de construire pentru viitorul muzeu și că Ateneul trebuie să caute sursa de finanțare.
„Casa Buicliu va deveni Muzeul Copiilor. Primarul Mihai Chirica a semnat autorizația de construire necesară executării lucrărilor de consolidare și refuncționalizare a Casei Buicliu din Păcurari pentru a fi transformată într-un Muzeu al Copiilor. Documentul a fost solicitat de Ateneul Național din Iași, cel care a preluat imobilul în administrare în anul 2019 și care caută o sursă de finanțare pentru realizarea proiectului”, au menționat cei de la Primăria Iași.
Imobil vechi de peste 150 ani. Muzeul copiilor mai are de așteptat
Imobilul situat în strada Păcurari nr. 29 are un regim de înălțime beci+D+P, dispunând de o suprafață construită de 342 de metri pătrați și teren neconstruit în suprafață de 460 de metri pătrați.
„Proiectul propune lucrări de intervenție la construcția C1 din punct de vedere structural și arhitectural, precum și pentru valorificarea spațiului în acord cu noua funcțiune de muzeu dedicat universului copilăriei”, se arată în proiectul tehnic.
Istoricul clădirii din Păcurari
Între 2008 și 2012 clădirea a adăpostit una din filialele Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi”. Casa Buicliu a aparținut unei familii boierești de secol XIX, având ulterior mai mulți proprietari. Casa este atestată documentar cu testamentul Elenei Bogonos, prin care lasă imobilul moștenire fiului, maiorul Demetrie Bogonos, datat 20 martie 1863. Ulterior, într-o desciere a caselor de pe strada Păcurari, realizată de Ion Mitican, se amintește de casa Bogonos, pe care Elena Bogonos o închiriază la 1870. Casa poartă denumirea de Buicliu, după pictorul Grigore Buicliu, inițial crezându-se că acesta a construit-o la 1890.
Mai este specificat în scrierile lui Ion Mitican, faptul că „numărul 29, pe la 1900, îl stăpânea căpitanul Andronescu, apoi Gavrilovici, trecând în 1924 la Leon Grimberg, proprietarul unei Fabrici de baticuri”.
Ateneul Național din Iași: „nu au fost apeluri deschise la care să putem aplica pentru atragerea finanțării necesare realizării investițiilor”
7IAȘI a solicitat un punct de vedere de la conducerea actuală a Ateneului Național legat de proiectul din Păcurari.
„Conform autorizației de construire nr. 578/26.11.2025, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construire, valoarea lucrărilor este de 9.704.646 lei. De la momentul eliberării autorizației de construire și până în prezent, la nivelul fondurilor europene sau guvernamentale nu au fost apeluri deschise la care să putem aplica pentru atragerea finanțării necesare realizării investițiilor. Analizăm constant sursele de finanțare disponibile și la nivel de instituție există un foarte mare interes să fie realizată investiția, mai ales având în vedere faptul că la acest moment este imobilul care este în faza cea mai înaintată din punct de vedere al documentației tehnico-economice”, a precizat Marius Gherman, directorul interimar al Ateneului Național Iași.
„Ateneul Național din Iași, în calitate de administrator al acestui imobil a întreprins toate demersurile necesare pentru ca investiția să poată fi realizată. Municipiul Iași, în calitate de proprietar, poate deasemenea, prin resursele proprii să atragă fondurile necesare sau să identifice din alte surse disponibilul pentru demararea execuției lucrărilor”, a mai precizat actualul director al Ateneului.
Vlad ROTARU
