despre șușaniștii mentali ai guwernerului de circ iohănez
Mai aveați vreo îndoială că milițienismul comunist din vremea lui Ceaușescu s-a reîncarnat în costumele liberălicioase ale guvernului patronat de dulapul constipat, cu mîner nemțoid ?
Nu credeați că bancurile cu neo-milițieni orbăniști nu există, fiindcă toate sînt doar întîmplări adevărate ?
Iată, după toată salba de întîmplări penibile si decizii tîmpite din ” per’oada ” stării de urgență, mai vine încă o confirmare oficială, cu antet guvernamental și binecuvîntare iohaniso-orbăneză : buletiniada terasionistă.
Adică obligația clienților de la terasele abia deschise de a da chelnerilor numele din actul de identitate și numărul de telefon, ca să poată fi găsiți de ” organili incompetente ” , în caz că virusul chinezesc a apărut printre sticle, cești sau scrumiere. Iar numele și numerele de telefon ale clienților trebuie notate într-un registru special, ca să știe ” organili ” cine sînt bețivanii care pierd vremea pe la terăși, în loc să construiască societatea liberalistă, multilateral alienată.
Pentru orice om care gîndește cu mintea lui, decizia orbănistă e o obligație și tîmpită, și comunistă. Tîmpită, fiindcă magazinele sau tramvaiele, trenurile ori autobuzele sînt locuri cu șanse egale de infectare, dacă nu mai mari. După logica iohaniso-orbano-velaistă, ar trebui să intrăm și în magazine sau mijloace de transport în comun doar cu buletinul. Plus numărul de telefon lăsat momîilor majoritare de la uși.
E o obligație comunistă, fiindcă e și gîndită cu dosul curții mentale, și împotriva unor drepturi legale, elementare. Mai rămîne doar ca guwernerul orbănez să introducă, după modelul ceaușist, și cartele pentru terase, cu număr limitat de intrări : cîte două pe săptămînă, ca s-ajungă la toată lumea. Iar sîmbăta și duminica să aibă voie numai femeile cu soț și bărbații cu mustață. E cam ca în refrenul cu Ana Pauker și legionarii vopsiți în roșul comunist : ,, Camarade, nu fi trist : / Ceașcă merge înainte, prin partidul orbănist „.
Pare de rîs, dar nu e deloc. Numai că și turmele majoritare și cele civice tac, profund sau elevat, după caz. Deși nu-i deloc vorba de un amănunt neglijabil, care-i privește doar pe cheflii, ci de un dispreț rudimentar față de logica elementară și drepturile cetățenești.
Se vede însă că astea sînt doar niște mofturi inutile pentru ” masili largi, populare „, care se bucură că ” s-a dat drumu’ la terăși „. Deci ” nu se mai pun ” pentru niște mărunțișuri. Să curgă deci berea, ” din care ne-am născut „, cum zice un refren, mai adevărat decît am vrea să credem.
Probabil că orbanii iohăniști ar trebui să impună intrarea pe baza actului de identitate și la toaletele publice. Doar și acolo sînt focare de infecție. Mai ales dacă nu se trage apa după guvernare.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii . Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
