Lucian Rusu (senator PNL): „Soluția nu este să punem bugetarii în opoziție cu mediul privat, ci să eliminăm ineficiența și suprapunerile”

Ridicat dintre „lupii tineri” ai filialei, Lucian Rusu recunoaște că liderii politici locali nu au avut forța de a impune oameni în funcțiile cheie ale aparatului guvernamental: „Iașul nu are reprezentarea în decizia guvernamentală și parlamentară pe care o merită, deși este al doilea județ ca populație după București”. Cu toate acestea, el susține că proiectele Iașului se află pe mesele miniștrilor și că beneficiază de susținere.

Rusu face și o promisiune, că în 2026 nu vor fi impuse noi majorări de taxe și impozite: „în 2026 nu vor crește TVA sau alte taxe, iar accentul rămâne pe disciplină bugetară și reducerea cheltuielilor nejustificate. Un stat modern nu se construiește prin taxe peste taxe, ci prin ordine în cheltuieli și eficiență în colectare”.

Cum crede senatorul liberal că Iașul va ieși din întunericul în care tot politicienii l-au cufundat, aflați din răspunsurile oferite de acesta la întrebările 7IAȘI.

Reporter: Ce beneficii concrete au obținut ieșenii de pe urma funcției de senator în Parlamentul României pe care o aveți?

Lucian Rusu: Mandatul meu de senator nu este unul formal: este despre implicare reală pentru Iași și ieșeni. Simt o responsabilitate clară față de comunitatea care m-a trimis în Parlament, iar fiecare zi de lucru reflectă acest angajament, fie prin inițiative legislative, fie prin sprijin concret pentru proiectele orașului și județului.

În mai puțin de un an, am inițiat și susținut peste 30 de proiecte legislative, iar unele au devenit deja legi. Ele acoperă domenii care contează direct pentru ieșeni: energie, infrastructură, digitalizare, reducerea birocrației și modernizarea serviciilor publice. Tot ce fac este transparent și poate fi consultat pe site-ul Senatului.

Am folosit constant instrumentele de control parlamentar pentru a accelera sau debloca proiecte majore pentru județ, cum ar fi, de exemplu, Hidrocentrala de la Pașcani sau linia de cale ferată Iași–Botoșani.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru transporturi și infrastructură și membru al Comisiei pentru energie, două domenii esențiale pentru dezvoltarea Moldovei, am intervenit constant pentru ca proiectele Iașului să fie tratate cu prioritate. Aici se văd beneficii concrete: accelerarea etapelor administrative pentru Autostrada A7 și A8, urmărirea stadiilor centurilor ocolitoare, discuții directe cu ministerele și presiune instituțională pentru eliminarea blocajelor.

Să știți că nu stau doar la birou. Merg frecvent pe teren, pe șantiere, am discuții aplicate cu autoritățile locale și centrale și sprijin constant atragerea de fonduri pentru școli, spitale și infrastructură locală. Știu că Iașul are nevoie de o reprezentare activă în Parlament, pentru că noi, ieșenii, nu cerem favoruri, ci corectitudine și predictibilitate – și asta vreau să ofer în fiecare zi.

Pe scurt, mandatul meu înseamnă inițiative legislative solide, intervenție constantă în comisii, monitorizarea proiectelor strategice și colaborare cu autoritățile pentru a transforma planurile în rezultate concrete pentru ieșeni.

Reporter: Cum explicați subfinanțarea proiectelor majore ale județului Iași și ce demersuri ați făcut pentru corectarea acestei situații?

Lucian Rusu: Subfinanțarea proiectelor majore ale Iașului nu este întotdeauna o chestiune de bani — în multe cazuri, blocajele administrative, întârzierile în pregătirea documentațiilor și pașii birocratici din ministere fac ca proiectele să avanseze greu. Aceste probleme nu pot fi rezolvate peste noapte, dar pot fi corectate printr-o abordare consecventă.

În acest sens, am folosit toate instrumentele parlamentare disponibile pentru a debloca proiectele strategice ale județului: am adresat interpelări oficiale către Ministerul Transporturilor privind centurile ocolitoare ale Iașului, Podu Iloaiei sau  realizarea liniei de cale ferată Iaşi – Botoşani. Totodată,  presiunea instituțională și publică pe care am exercitat-o a permis avansarea unor proiecte care stagnau de ani de zile, cum a fost de exemplu emiterea avizului de mediu pentru hidrocentrala de la Pașcani.

În paralel, am susținut constant, în comisiile parlamentare și în spațiul public, prioritizarea Iașului în alocările bugetare naționale și europene, am cerut alocări proporționale cu contribuția județului la buget și pe cât posibil am corectat prin amendamente tăierile care afectau proiectele locale.

Pe scurt, am pus problemele Iașului pe masa ministerelor, cu documente, interpelări și presiune publică. Cu a doua cea mai mare populație din țară, Iașul trebuie să primească finanțări corecte și predictibile, inclusiv pe termen lung.

Reporter: Care este poziția dumneavoastră față de creșterea taxelor și reducerea personalului bugetar, măsuri aplicate la nivel național și cu impact direct asupra ieșenilor?

Lucian Rusu: România traversează o perioadă în care consolidarea bugetară este necesară, iar acest lucru presupune măsuri dificile. Poziția mea este echilibrată: nu putem cere mai mult de la cetățeni și mediul privat fără să facem ordine în cheltuirea banului public, să digitalizăm și să eficientizăm administrația și să creștem gradul de colectare.

Mai ales în județe precum Iașul, unde nevoia de dezvoltare este mare, administrația are nevoie de profesioniști care să asigure implementarea proiectelor și furnizarea de servicii publice de calitate. Reducerea personalului bugetar nu trebuie să fie arbitrară, ci să rezulte din digitalizare, reorganizare și eliminarea suprapunerilor. Trebuie să rămână cei care muncesc și să fie plătiți corect, pentru că ei fac ca statul să funcționeze. Soluția nu este să punem bugetarii în opoziție cu mediul privat, ci să eliminăm ineficiența și suprapunerile.

PNL și Guvernul au fost clari: în 2026 nu vor crește TVA sau alte taxe, iar accentul rămâne pe disciplină bugetară și reducerea cheltuielilor nejustificate. Un stat modern nu se construiește prin taxe peste taxe, ci prin ordine în cheltuieli și eficiență în colectare.

Reporter: Cum comentați acuzațiile privind imixtiunile politice în Justiție și ce măsuri susțineți pentru protejarea independenței acesteia?

Lucian Rusu: Orice suspiciune de imixtiune politică în actul de justiție trebuie tratată cu maximă responsabilitate și exclusiv prin mecanisme instituționale. Justiția trebuie să rămână independentă, transparentă și responsabilă, iar politicul nu are voie să intervină.

Majoritatea oamenilor din sistem își fac datoria cu profesionalism, iar acest lucru trebuie recunoscut și consolidat. Susțin întărirea criteriilor de meritocrație, transparența în numiri și promovări, precum și protecția avertizorilor de integritate. În același timp, orice abatere trebuie gestionată transparent și pe bază de dovezi, nu prin generalizări.

Rolul justiției este să ofere dreptate tuturor cetățenilor, nu „pâine și circ”.

Reporter: Cum explicați slaba reprezentare a Iașului în actualul Guvern și de ce nu avem miniștri sau secretari de stat cu influență reală pentru județ?

Lucian Rusu: Este o realitate pe care nu o putem nega: Iașul nu are reprezentarea în decizia guvernamentală și parlamentară pe care o merită, deși este al doilea județ ca populație după București, capitală culturală și, în ultimii ani, un reper național la capitolul investiții și atragerea fondurilor europene. Așadar, înțeleg și împărtășesc nemulțumirea ieșenilor.

Cu toate acestea, cred că influența reală nu trebuie măsurată exclusiv prin numărul de funcții deținute, ci prin rezultate concrete pentru județ. Atât cât am fost în executiv, cât și acum ca parlamentar, am prioritizat prezența Iașului pe harta marilor investiții ale României, prin proiecte finanțate, contracte semnate și lucrări aflate în execuție. Am folosit toate instrumentele legale disponibile și dialogul instituțional direct pentru a mă asigura că proiectele ieșenilor sunt susținute. Colaborez constant cu ministerele relevante pentru realizarea proiectelor strategice ale județului și le mulțumesc colegilor pentru sprijinul acordat.

Aceasta este însă doar o soluție temporară. Sper să vedem cât mai curând o corectare reală a paletei de reprezentare a Iașului atât la nivelul executivului, cât și al legislativului. Ieșenii merită acest lucru pe deplin.

Reporter: Care este stadiul marilor proiecte ale Iașului? Se vorbește de mari întârzieri în derularea acestora, inclusiv reducerea finanțărilor. Cum v-ați implicat în susținerea obiectivelor de infrastructură, sănătate, etc necesare dezvoltării regiunii?

Lucian Rusu: Marile proiecte ale Iașului au intrat într-o etapă mai avansată față de anii precedenți.

Autostrada A8 a făcut pași concreți, cu ordine de începere emise pentru tronsoane importante din zona montană, iar Autostrada A7 avansează etapizat, conectând treptat Moldova la rețeaua națională de autostrăzi. Circulăm de la București până la Adjud, doar pe autostrada.

Spitalul Regional de Urgență Iași a trecut în faza de execuție, după o perioadă lungă de blocaje administrative.

Centurile ocolitoare ale Iașului, inclusiv Podu Iloaiei, întâmpină întârzieri administrative, legate de documentația tehnică, avizele de mediu și ajustările pentru exproprieri. Aceste blocaje nu sunt financiare și pot fi depășite cu monitorizare atentă și intervenții instituționale.

În domeniul energiei, am susținut dezvoltarea comunităților energetice și investițiile în producție și rețele, astfel încât autoritățile locale și instituțiile publice să poată reduce costurile și să devină mai independente energetic.

Mă implic constant în toate aceste proiecte: vizitez șantierele, discut cu responsabilii și transmit intervenții directe către ministere pentru deblocarea etapelor critice. Prioritatea mea rămâne ca Iașul și întreaga regiune a Moldovei să beneficieze de proiecte strategice implementate eficient și în timp util, cu rezultate concrete pentru cetățeni.