Primăria Iași are de două ori mai multe locuri de parcare decât Cluj, dar încasează de patru ori mai puțini bani decât Primăria lui Emil Boc @ Situația este aproape similară dacă ne raportăm la municipiul Oradea @ Aceste cifre, dar și alte informații detaliate privind managementul parcărilor publice, apar într-un raport realizat în premieră în România de compania Vegacomp Consulting @ Administrăm în bătaie de joc patrimoniul orașului, dar avem cei mai bine plătiți funcționari din România @ Câștigul mediu din Primăria Iași este cu 15-20% mai mare decât cel din primăriile din Cluj și Timișoara și mai mult decât dublu față de venitul mediu al angajaților Primăriei Oradea @ Un loc de parcare la Timișoara produce 690 lei/an, la Cluj se încasează 613 lei/an, iar la Iași doar 83 lei/an @ Mihai Chirica vorbește despre Smart City, dar nu avem niciun loc public de parcare inteligent, spre deosebire de Mediaș care are 597 de astfel de locuri de parcare @ La Iași, poți plăti doar la încasator sau la parcometru, dar nu și prin SMS, cu aplicații mobile sau alte servicii online
Un raport de analiză al unei companii private, publicat în septembrie 2020, scoate la iveală managementul defectuos al administrației Chirica într-unul dintre domeniile cheie. Integratorul de soluții inteligente la cheie, Vegacomp Consulting, realizează prima analiză a parcărilor publice din România, documentul aducând în premieră date comparative care ne arată unde se situează Iașul față de celelalte mari orașe ale țării. Dacă ne-am obișnuit deja cu ideea că orașe precum Cluj, Oradea, Timișoara, Oradea sau Brașov ne bat fără drept de apel în privința atragerii fondurilor europene, a infrastructurii, a spațiilor verzi, a atragerii investitorilor economici, a calității vieții în general, raportul publicat de Vegacomp ne dă noi repere ale umilinței la care sunt supuși ieșenii de către autoritățile locale. Informațiile culese de autorii raportului ne arată că suntem depășiți la mai mulți indicatori de către orașe precum Mediaș, Odorheiu Secuiesc, Cisnădie și chiar Târgu Neamț! Aparatul bugetar al primarului Chirica, deși numeros și bine plătit, nu este în stare nici măcar să administreze patrimoniul public, darămite să-l mai dezvolte. Un management găunos care plasează Iașul în lumea a treia!
Primăria Iași are cei mai bine plătiți bugetari din România
Datele oficiale sunt crâncene. Primăria Iași are cei mai bine plătiți bugetari din România, dar și cei mai ineficienți. Câștigul mediu din Primăria Iași este cu 15-20% mai mult decât cel din primăriile din Cluj și Timișoara și mai mult decât dublu față de venitul mediu al angajaților Primăriei Oradea. Bugetul de salarii în Iași este 15% din total buget, în timp ce la Oradea și Timișoara este sub 5%. Asta în condițiile în care totuși aceste orașe fac performanță, având bugete ce depășesc suma de 310 milioane euro, în timp ce Iașul abia a depășit pragul celor 200 milioane euro. Iar această mentalitate se reflectă în modul de administrare al patrimoniului public.
Se vede diferența între primari precum Emil Boc sau Ilie Bolojan pe de o parte și Mihai Chirica de cealaltă parte. Potrivit raportului menționat Iașul are cele mai multe locuri de parcare publice după București: 69.837 posturi în Iași, 38.475 locuri în Cluj, 27.906 locuri în Oradea și 20.836 locuri în Sibiu. În ciuda acestui avantaj, când vine vorba de administrarea patrimoniului respectiv și management eficient, Iașul este la coada clasamentului. Clujul încasează anual 23,6 milioane lei din parcările publice, Oradea 16 milioane de lei, iar Sibiul 8,86 milioane lei.
Iașul este locul 7 în clasamentul încasărilor cu 5.78 milioane lei deși are cel mai mare număr de locuri dintre orașele nominalizate. Un loc de parcare la Timișoara produce 690 lei/an, la Cluj se încasează 613 lei/an, la Oradea 573 lei/an și la Sibiu 425 lei/an. Performerii la acest indicator sunt Odorheiul Secuiesc care încasează 1600 lei/an pentru fiecare loc de parcare, Cisnădie cu 603 lei/an, Reghin cu 385 lei/an și Târgu Neamț cu 362 lei/an. Iașul este repetentul de serviciu, având o performanță de doar 83 lei/an!!! Adică de 7-8 ori mai puțin decât la Cluj și Timișoara sau de aproximativ 20 de ori mai puțin decât la Odorheiu Secuiesc! Iscusința și priceperea unui primar se vede atunci când administrează eficient patrimoniul public și scoate maximul din ceea ce are la dispoziție. Datele prezentate în raportul Vegacomp spun totul despre administrația Chirica.
„Parcările nu reprezintă un subiect de interes pentru cele mai multe municipalități”
Vegacomp realizează pentru prima dată în România o analiză a locurilor publice de parcare precum și a serviciilor conexe oferite de administrațiile locale Metodologia acestui raport constat în colectarea datelor de la primării, dar și verificarea acestor informații cu alte surse terțe: media si furnizori. Reprezentanții Vegacomp Consulting au trimis adrese la 324 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de doar 248 de oraşe, nu direct, ci deseori în două sau chiar trei runde de revenire a solicitărilor de informații. Pentru Bucureşti, au fost incluse șapte primării în raport, Primăria Capitalei și cele șase sectoare. Documentul prezent include informațiile prelevate de la primării şi din celelalte surse relevante, în perioada 9 aprilie – 15 septembrie 2020. O primă concluzie exprimată lansată de reprezentanții Vegacomp după finalizarea acestui demers arată primitivismul din metalitatea managerilor publici:
„Ni s-a confirmat, de-a lungul acestui proces, că Legea 544 privind accesul la informațiile de interes public nu este respectată de majoritatea primăriilor din România și că parcările nu reprezintă, pentru autoritățile locale, un subiect de interes pentru cele mai multe municipalități.”
Un loc de parcare pentru șase mașini
Raportul arată că în România sunt înregistrate oficial 7 milioane de mașini, la acestea adăugându-se cele înmatriculate în alte țări (preponderent Bulgaria), dar care sunt utilizate în realitate doar în țara noastră. Potrivit datelor centralizate există aproximativ 1,2 milioane locuri de parcare, din care jumătate sunt parcări rezidențiale. Ceea ce înseamnă că avem 1 loc de parcare public pentru 6 mașini aflate în circulație. În urma colectării datelor de la primării, rezultă că 140 de orașe taxează utilizarea locurilor de parcare, în timp ce în 108 orașe parcarea este gratuită. Doar 16 orașe au hărţi publice ale parcărilor, în timp ce în 49 de orașe se poate plăti parcarea prin aplicaţie, în 47 de orașe se poate plăti parcarea prin SMS, în 53 de orașe se poate plăti parcarea la DGITL, deși ar trebui să fie posibil în toate orașele, în 11 orașe se poate plăti taxa de parcare prin ghiseul.ro, în 9 orașe se poate plăti taxa de parcare doar numerar, la persoana angajată să gestioneze parcarea, iar în 19 orașe din ţară există parcometre la care se poate plăti utilizarea parcării. Deși Mihai Chirica vorbește despre digitalizare și Smart City, se pare că primarul nu înțelege aceste concepte moderne deoarece Iașul este încă în era primitivă: parcarea se poate achita în principal în numerar direct la personal sau la parcomat. Conform informațiilor transmise de autorități, mai puțin de 1% sunt locuri de parcare inteligente (loc monitorizat permanent și care comunică bidirecțional un set de date referitoare la status ocupare, plată, etc.). În România există 9742 locuri de parcare inteligente, campion la această categorie fiind municipiul Cluj Napoca cu 6.834 locuri de parcare, urmat de Craiova cu 1.026 locuri, 597 Mediaș, 480 Sibiu, 345 Ploiești și 460 în alte patru orașe. Iașul nu are nici măcar un loc public de parcare în această categorie.
Rareș Neamțu
