Un beneficiu salarial care initial a fost acordat, prin lege, unui număr de șapte procurori a fost extins, prin supra-interpretarea legii de către Înalta Curte, în așa fel încât să beneficieze de el nu mai puțin de o mie de magistrați – judecători și procurori – aflați în vârful sistemului de Justiție, arată G4Media.ro
Aceasta este pe scurt povestea doar uneia dintre „sentințele definitive” – din câteva sute – cu care Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, și-a blindat acțiunea prin care l-a dat în judecată pe premierul Ilie Bolojan și în care cere, imediat și integral, plata diferențelor salariale restante, stabilite pentru magistrați în ultimii ani prin asemenea „sentințe definitive”.
Povestea pe larg prezentată de G4Media
În anul 2018, prin modificările aduse Legilor Justiției, se înființa Secția de Investigare a Infracțiulor din Justiție (SIIJ), o unitate calibrată la 15 posturi de procuror în subordinea Parchetului General, din care până la urmă s-au ocupat doar șapte.
Legea de înființare, moșită în Parlament de legendarul Florin Iordache, avea două prevederi relevante pentru ceea ce discutăm aici:
- Procurorii care funcționează în SIIJ nu pot fi aduși prin delegare sau detașare (măsuri care se dispun pentru perioade de șase luni), ci doar prin numire pentru o perioadă de 3 ani.
- Procurorii SIIJ trebuie să aibă minumum 18 ani vechime în magistratură și grad profesional de cel puțin Parchet de pe lângă Curtea de Apel.
Ulterior, prin ordonanță de urgență, ministrul Justiției Tudorel Toader a mai adăugat o prevedere relevantă – și foarte importantă: procurorii SIIJ beneficiază de drepturile procurorilor detașați – adică de o diurnă de 2% pe zi din salariul de bază, ceea ce le sporea venitul lunar cu vreo 40%.
Cutremurul de la Vrancea
În octombrie 2021, câțiva judecători de la Tribunalul Vrancea au dat în judecată Ministerul Justiției și au cerut să li se acorde și lor aceleași drepturi ca procurorilor SIIJ, adică diurnele, pe motiv că altminteri sunt discriminați față de procurorii SIIJ.
Argumentația lor era o bijuterie paralogică: câtă vreme procurorii SIIJ nu pot fi angajați prin detașare, ci doar prin numire, dar totuși li s-au acordat diurne, înseamnă că și ei, judecători vrânceni care nu sunt detașați, ci tot numiți, merită aceleași diurne.
Tribunalul Dâmbovița, unde s-a judecat procesul, a respins cererea confraților de la Vrancea, dintr-un motiv care nu pare doar legal, dar e și de maxim bun simț: dreptul la diurnă le-a fost atribuit prin lege exclusiv procurorilor SIIJ, așa că ei, ca judecători, nu au de ce să-l revendice.
Împricinații au atacat sentința la Curtea de Apel Ploiești, insistând că acordarea acestor diurne doar procurorilor SIIJ „creează o situație profund inechitabilă față de restul corpului de magistrați numiți în funcții, care nu beneficiază de drepturile magistraţilor detaşaţi, cum beneficiază doar această categorie de procurori” – adică cei angajați la SIIJ.
La cererea reprezentantului Ministerului Justiției, Curtea de Apel Ploiești a suspendat judecarea procesului și a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție dea o hotărâre preliminară, prin care să clarifice această chestiune: au dreptul magistrații numiți pe funcții (deci nu detașați) să primească diurne așa cum primesc procurorii SIIJ, care și ei sunt numiți, și nu detașați?
Înalta Curte a constituit un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, format din 19 judecători. Judecata a avut loc pe data de 13 martie 2023, la fix un an după ce SIIJ fusese desființată, iar procurorii din secție se întorseseră la posturile și la salariile anterioare angajării la SIIJ – fără diurne.
Completul a solicitat puncte de vedere de la instanțele din țară, iar majoritatea dintre acestea au fost de părere că beneficiul diurnei a fost acordat de legiuitor doar procurorilor SIIJ, deci nu ar trebui extins și la alți magistrați. Doar două instanțe au avut o opinie contrară: tribunalele din Iași și Ilfov.
Continuarea integrală pe G4Media
