Doctorul Tinică face saună cu dumnezeul penibilului siropos

După cum probabil știți deja, doctorul Grigore Tinică e un cunoscut chirurg de corduri, profesor la universitatea ieșeană de medicină, director veșnic la instititul de cardiologie și inculpat de DNA, cu șanse de pușcărie, pentru niște mînării făcute ca șef de spital.

Ca și cum toate astea n-ar fi de-ajuns, nea Grigore s-a hotărît să bea și agheazma penibilului retoricesc, fi’n’că se știe, chirurgul nu-i penal destul, dacă nu e și fudul. Așa că ghea’ Grișa cordistul a slobozit recent, pe feisbîk, o orație funebră, prilejuită de moartea unui cunoscut medic stomatolog.

Pînă aici, tăt narmal, doar că dom’ Tinică penalu’ a simțit nevoia irepresibilă a unei pîntecării lirico-funebre, slobozind în public două salve de toată jalea, mai ceva ca ale unei kioki de la cenaclul literar al kolhozului ,, Nisporenii hexametrici ,,.

Mai întîi, dom’ prafesăr doctor Tinică ne-a comunicat o ipoteză revoluționară, legată de moartea medicului stomatolog : ,, Poate că, luându-l atât de repede dintre noi, Dumnezeu avea mare nevoie de cineva care să îi trateze Dinții ,,. 

Haolio, nea chirurge, bine măcar că n-a murit vreun proctolog, urolog, dermato-venerolog sau doctor de mînere inghinale masculine, că cine știe ce mai scriai atunci … În cazul unei doctorițe decedate, cre’că ar începe să bată toaca singură, dacă te-ai pune pe scris despre unele zone anatomice ale Maicii Domnului …

Dar, ca și cum măselele lui Dumnezeu nu erau de-ajuns, nea Tinică întrelectualu’ creștinez a hotărît să rupă teologia-n două și pe urmă s-o coasă la loc, vestind lumii,  urbi et ciorbi, o chest’e de mare adîncime profundărească : Dumnezeu face saună.

E’zact. Iacătă, cu cuvintili lui, ipoteza lu’ nea’ doctoru’ Tinică, vizavi de motivul chemării pe lumea cealaltă ( de către Dumnezeu, evident ) a medicului stomatolog  : ,, Și atunci, Înțelept, s-a gândit să își mai apropie un muritor cu caracter puternic, un om adevărat, cu care să împartă clipe de bucurie, în care să aibă încredere sau poate doar să facă o saună ,,. 

Mă, nene, mă … Nea Grișa, dom’ doctor, dom’ prafesăr … e clar, bre, că te chinuie rău talentu’, da’ nu-i nevoie să te faci de cacao chiar așa. Plus că faci mizerie lirică la mormîntul unui om care n-are nici o vină că pe matale te-a apucat pîntecăraia metaforică taman lîngă crucea lui. Zău așa, ia și matale niște furazolidon literar, că scrii prea împrăștiat.

În plus, nu strica deodată bunătate de secreție oratorică, mai lasă faze din astea și pentru eventualitatea că te condamnă la închisoare judecătorii, în dosarul ăla de la DNA, că în pușcărie se punctează activitatea la cenaclul ,, Parnasul pîrnăii ,, , și așa o să poți ieși mai repede de la răcoare. Liber și ca-Cărtărescu, ce poate fi mai grozav ? În afară de o saună cu Sfînta Maria Magdalena, desigur.

Sau cu Sfîntul Grigore Teologul, că după pușcărie nu mai e chiar așa mare diferență.