Emina Căpălnășan
Familial vs familiar: o singură literă le diferențiază; de aici: complexitatea discuției! Familial face referire la familie și se explică simplu: „care aparține familiei”. Familiar însă se traduce în altă cheie, lanțul sinonimic fiind scurt, dar important: obișnuit, cunoscut. În legătură cu familiar – familiarități. Potrivit DEX-ului, adj. familiar, -ă, familiari, -e se poate folosi ca determinant pentru subst. limbaj, stil. Se explică așa: „care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea obișnuită; simplu, fără pretenții”. În acord cu acestea, în continuare, nepretențios, simplu, despre elementele familiare din DOOM3.
(A) abera, vb., având la ind. prez. pers. 1 sg. forma: aberez, iar la pers. a 3-a: aberează, și (a i se) acri (însemnând „a se sătura”) sunt verbe incluse în DOOM3. Ambele sunt de folosit în contexte familiare: Nu te mai pot asculta: aberezi!; Cred că mi s-a acrit de atâtea promisiuni.
(A se) ajunge (adică „a parveni”) – M-am ajuns! Îmi apar interviurile peste tot! – și (a-i) arde („a avea chef”), folosit mai ales la forma negativă (ori în contexte asociate negației): Nu știu dacă îmi arde de glumă.; Nu-mi arde să ies acum!, sunt alte două verbe proprii discursului familiar.
Din clasa substantivelor, reținem două elemente simpatice (având în vedere învelișul sonor, dar și realitatea pe care o desemnează): amantlâc s. n., la pl. amantlâcuri, și băiețică s.m., având forma art. lui băiețică. Joc, ironie, savoare familiară și un fragment memorabil din „Dilema veche”: „Băiețică, ia-o matale mai ușurel cu subiectu’ ăsta! Da’ de ce, dom’le? Aici e lume grea care-și dă cu părerea. Vezi că bagi elefantu-n expoziția cu cristaluri. Ba nu, dom’le. Ba da, băiete! Literatura e ceva măreț.” (dilemaveche.ro). Tot în numele familiarității: Hai la o băută! Băută, s.f., la pl. băute. Berăreasă (element familiar și el) s. f., având la g.-d. forma berăresei; pl. berărese. O actualizare frumoasă: „Antichitatea și Evul Mediu datorează o mare parte din industria berii femeilor, ele fiind cele care creau berea. În unele culturi era considerată o adevărată onoare să devii berăreasă, așa că doar cele mai frumoase fete din ținut puteau să ocupe locul berăriilor.” (desprealcool.ro). Un alt element familiar inclus în DOOM3 este berăriță s. f., g.-d. berăriței, pl. berărițe. Sinonim cu berărească. Oameni „de seamă ai fabricii vor întâmpina oaspeții cu povestea Timișoreana și în același timp… povestea vieții lor: Rodica Ardelean – berărița care îi administrează pe berari” (ziuadevest.ro).
După bere, atenție la bâlbe. Bâlbă, un alt lexem folosit în registrul familiar, f., g.-d. bâlbei; pl. bâlbe.
Curat familiar: apucat, adj. sau s., depinde de context: pl. apucați; la f. apucată, f. pl. apucate. „Personajul-cheie este un apucat, care se distrează ucigînd cu mașina sa femei.” (Note, stări, zile, contribuția lui Andrei Pleșu pentru dilemaveche.ro).
Bine, mersi, un alt element familiar des auzit: Cum te simți? – Bine, mersi!. Simplu, ce atâta vorbărie?! Apropo, bla-bla, un alt element propriu stilului familiar, s. n., pl. bla-blauri. În mass-media de astăzi, o mulțime de contextualizări! Am extras câteva exemple: „Acolo găsim, ascunse printre bla-blauri ale comisiei de specialitate, niște cifre înfricoșătoare”. (ziardecluj.ro); Bla-bla-blaturi: un titlu de pe libertatea.ro.
De la blat (meci de fotbal trucat sau operațiune ilicită (în general)): pe blat: loc. adv. A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport (d. DEX). De aici, un pas până la blatist, blatiști, blatistă, blatiste: „persoană care călătorește într-un mijloc în comun fără a achita costul călătoriei sau participant la o operațiune ilicită” (George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007). Menționăm că DOOM3 este singurul dicționar ortografic ce include subst. blat (cu sensul și contextul descrise mai sus) și blatist (cf. DOOM2). Atenție când alegem să actualizăm astfel de elemente. (…)
(articolul complet poate fi citit în numărul de vară al revistei „Dacia literară”, acolo unde Emina Căpălnășan semnează periodic rubrica „Investigații lingvistice”)
