Filip Havârneanu, membru în Comisia pentru Tineret și Sport a Camerei Deputaților a anunțat că, în sfârșit, Legea Tinerilor a fost validată după patru ani de la depunerea inițiativei de către guvern. Camera este for decizional. Proiectul a fost scos de la sertar de către USR, pentru că, anterior, inițiativa nu a fost o prioritate pentru niciun alt partid.
Parlamentarul de Iași a explicat ce prevede legea și câte ore de dezbateri au existat pentru ca amendamentele depuse de USR, prin parlamentarii săi, să fie acceptate. „După o ședință de șapte ore de dezbateri și vot în comisie, putem anunța că tinerii care sunt la primul loc de muncă au scutirea taxelor pe venit pe primul an la acel loc de muncă. Discriminarea tinerilor pe orice criteriu, de gen, apartenență etnică sau socială, orientare sexuală, devine ilegală; apare sprijinul pentru mame tinere pentru continuarea studiilor.
„Nimic pentru tineri fără tineri” devine de la un principiu la ceva pus în practică, deoarece consultările cu organizațiile naționale de tineri devin obligatorii pentru legile care îi privesc iar la nivel local se înființează consilii consultative ale tinerilor”, a declarat Filip Havârneanu.
Alte aspecte ale legii votate spun că cel puțin 25% din finanțarea pentru tineret la nivelul județului va fi folosită pentru tinerii din mediul rural, astfel încât aceștia să nu mai fie ocoliți și cel puțin 50% din infrastructura dedicată activităților pentru tineri trebuie să își păstreze destinația. În cazul înstrăinării acesteia sau schimbării destinației pentru mai mult de șase luni, o altă infrastructură similară trebuie pusă la dispoziția tinerilor în aceeași localitate.
„Ca membru în Comisia pentru Tineret și Sport știu cât am tras cu toți colegii ca acest proiect să devină realitate. Știu cât am încercat să-i convingem pe cei din alte partide că merită să investească în viitorul tinerilor. Tinerii merită o șansă în propria lor țară, merită educație și sprijin, merită mai mult decât spatele întors și chemarea la vot,când,brusc, toți foștii guvernanți, și-au amintit că tinerii dau bine la număr”, a mai spus Filip Havârneanu.
„Poate nu este o victorie, dar este un mare pas în față”
Filip Havârneanu, cunoscut drept și #DeputatulTinerilor datorită implicării sale în sprijinirea și educația lor, în recunoașterea drepturilor acestora, a dorit să mulțumească tuturor organizațiilor care în acești ani s-au implicat pentru ca acest angajament să fie cât mai aproape de nevoile reale ale tinerilor. „Sunt recunoscător tuturor organizațiilor de și pentru tineret care s-au implicat activ și alături de care s-a reușit finalizarea acestui angajament: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România , Asociatia DEIS, Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Tineretul ONU din România, Organizația Națională Cercetașii României, Consiliul Național al Elevilor, Consiliul Tineretului din România, FASMR – Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România, Federația Tinerilor din Constanța, Forumul Tinerilor din
România, Fundatia Nationala pentru Tineret, Liga Studentilor Romani din Strainatate – LSRS, OTMD – Organizația Tinerilor Medici Dentiști, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, Uniunea Națională a Studenților din România – UNSR, Uniunea Studenților din România (USR), YMCA Romania. Amendamentele aprobate au fost depuse de aceștia și de vicepreședintele Tudor Pop – USR (care este cel care a deblocat legea din sertare), de mine și de deputații USR Cristian Brian, Kolcsár Anquetil-Károly – UDMR, vicepreședintele Vasile Cîtea – PSD și deputații neafiliați Claudiu Chira și Simina Tulbure”, a spus deputatul USR.
Câteva date despre tinerii din România conform INS șiEurostat:
În anul 2021 aproximativ 42% dintre tinerii
cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani locuiau împreună cu părinții, cifre în creștere față de anul precedent (40% în 2020). La 1 ianuarie 2022, existau 21.544 Locuințe pentru tineri sub 35 de ani construite prin ANL și un număr total de cereri aproape dublu (38.976).
În trimestrul IV din 2021, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 20,8%. Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
În 2020 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, în condiţiile în care statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei
UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, procentul în România este de aproximativ 25%.
