Sentința în cazul angajărilor ilegale de la ABA Siret se înscrie în trendul de moment al justiției: inculpații scapă de răspunderea penală prin portițele oferite de decizii ale Curții Constituționale. Andrei Rîznic și Marius Mihai Nechita, angajați fără drept la Administrația Bazinală de Apă Siret, au ieșit basma curată după patru ani de procese, în baza unei decizii a Curții Constituționale. Deși judecătorii au stabilit că „faptele sunt reprobabile” și că aceștia „au fost numiți pe funcții pentru apartenența la PNL”, Rîznic și Nechita au fost achitați deoarece, în cazul lor, fapta nu este prevăzută de legea penală. Pe aceeași speță a scăpat și Ioan Tănase, șeful Resurselor Umane.
În dosarul trimis în judecată în anul 2021, DNA a arătat că Rîznic și Nechita au fost angajați pe funcții de conducere în cadrul Sistemului Hidrologic Independent Pașcani și Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț, deși nu aveau studiile și vechimea necesare. În plus, numirile au fost făcute în perioada pandemiei de COVID-19, când angajările la stat erau blocate.
După patru ani de judecată și peste 30 de termene, Andrei Rîznic, Marius Mihai Nechita și Ioan Tănase au fost achitați pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. Aceștia au beneficiat de o hotărâre a Curții Constituționale a României (CCR), care a eliminat posibilitatea ca abuzul în serviciu să fie reținut în cazul încălcării regulamentelor interne ale companiilor sau instituțiilor publice. Chiar dacă judecătorii au constatat că faptele sunt grave, decizia Curții Constituționale i-a ajutat din plin pe aceștia, astfel încât toți au scăpat cu achitare.
Angajări ilegale cu carnet de partid
Dosarul privește modul în care Andrei Rîznic, vicepreședinte PNL Pașcani și unul dintre inculpați, a fost angajat director al Sistemului Hidrologic Independent Pașcani, deși nu avea studii în domeniu și nici experiență în câmpul muncii. Cel de-al doilea tânăr cu carnet de membru PNL, Marius Mihai Nechita, a ajuns pe postul de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț direct de la cabinetul secretarului de stat din Ministerul Mediului de la acea vreme, liberalul Gelu Puiu.
Nici Nechita nu avea experiență în domeniu, anterior bifând doar patru ani ca inginer la o companie privată. Fișa postului de director al SGA Neamț prevedea o vechime minimă de opt ani.
Decizia judecătorilor pe baza hotărârii CCR: Fapta nu este prevăzută de legea penală
Dosarul, care s-a judecat timp de peste patru ani, s-a încheiat cu achitări pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. Deși judecătorii au condamnat modul în care inculpații au procedat, au decis să-i achite pe cei implicați pornind de la decizia Curții Constituționale nr. 405/2016.
CCR a emis o hotărâre care prevede că încălcarea regulamentelor interne nu poate duce la abuz în serviciu, motiv pentru care și inculpații din dosarul ABA Siret au fost achitați. Chiar dacă cei cercetați au modificat nelegal contractele de muncă, judecătorii i-au iertat, motivând că, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, aceștia nu au încălcat vreo lege primară.
„Curtea Constituțională a dorit eliminarea posibilităţii ca infracţiunea de abuz în serviciu să depindă de modul de formulare a unor reglementări interne ale diferitelor persoane juridice, cum sunt și contractele de muncă. Astfel, existența infracțiunii depinde de negocierile unui contract colectiv de muncă sau ale unuia individual, la un anumit moment, într-un anumit domeniu de activitate”, se arată în motivarea hotărârii.
Motivarea judecătorilor: „Inculpaţii și-au exercitat defectuos atribuțiile de serviciu, însă fără a încălca legi sau ordonanțe”
Deși judecătorii au constatat că faptele celor judecați erau „reprobabile”, decizia CCR a făcut ca situația să fie una clară. Astfel, Rîznic, Nechita și Tănase au fost iertați pentru că nu ar fi comis abuz în serviciu, conform hotărârii Curții Constituționale.
„Se observă că orice entitate publică cu personalitate juridică ar putea determina existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, fiind bine cunoscute situaţiile anterioare deciziei constituţionale în care fişa postului, creată exclusiv de angajator, putea determina un abuz în serviciu pentru funcţionarul public angajat. Faptul că inculpaţii din prezenta cauză și-au exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu, însă fără a încălca legi sau ordonanțe (ci eventual alte acte normative secundare, precum hotărâri de guvern, ordine de ministru, regulamente interioare, obligații stabilite prin fișa postului etc.), în mod evident intră sub incidența deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016, în sensul că, în concret, faptele nu mai constituie infracțiunea de abuz în serviciu”, au precizat judecătorii.
Magistrații au șters pe jos cu inculpații. Decizia a fost însă alta
Magistrații au indicat că toți inculpații și-au îndeplinit defectuos sarcinile de serviciu. „Inculpatul Rîznic Marius Andrei, în mod defectuos, și-a exercitat atribuțiile de serviciu, întrucât l-a ajutat pe Găină Grigore Răzvan, director al Administrației Bazinale de Apă Siret, să îl numească în funcția de director al Serviciului de Gospodărire a Apelor Neamț, cunoscând că nu îndeplinește condițiile de vechime și experiență necesare pentru ocuparea acestei funcții”, au motivat judecătorii.
Judecător: „Motivul principal al emiterii deciziilor de numire l-a constituit apartenența la PNL. Instanţele judecătoreşti nu mai pot aplica retroactiv o interpretare defavorabilă inculpaţilor”
Magistrații au arătat că, deși este clar că numirile au fost făcute pe criterii politice, decizia CCR nu face decât să-i scape pe toți inculpații. „Motivul principal al emiterii deciziilor de numire l-a constituit apartenența lui Rîznic Marius Andrei și Nechita Marius Mihai la Partidul Național Liberal. Din situația de fapt prezentată anterior, dacă până la intervenirea deciziei CCR aceste conduite puteau face parte din conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, instanţele judecătoreşti nu mai pot aplica retroactiv o interpretare defavorabilă inculpaţilor, ci trebuie să ţină cont de considerentele deciziei CCR. Aşadar, la data semnării deciziilor, inculpații nu aveau experienţa necesară”, au subliniat judecătorii.
Scurt istoric al procesului de corupție de la ABA Siret
Decembrie 2021 – dosarul a fost trimis în judecată.
Noiembrie 2023 – Tribunalul Bacău hotărăște achitarea inculpaților deoarece „faptele există, sunt infracțiuni, dar n-au fost comise cu intenție”.
Iulie 2024 – Curtea de Apel Bacău admite apelurile formulate de DNA, desființează în întregime sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Bacău.
Iulie 2024 – dosarul se întoarce la Tribunal spre rejudecare, dar „se admite declaraţia de abţinere formulată de domnul judecător Tomozei Adrian de la soluţionarea cauzei penale nr. 3845/110/2021* şi se constată că acesta este incompatibil să judece prezenta cauză.”
11 septembrie 2025 – Tribunalul Bacău rămâne din nou în pronunțare, stabileşte termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 08.10.2025.
