România devine din ce în ce mai dependentă de forța de muncă străină, cu estimări că în 2024 companiile vor putea aduce până la 140.000 de muncitori străini din afara spațiului european, o creștere de 40.000 față de anul curent. Acești muncitori vor activa, în principal, în domenii precum restaurante, hoteluri, construcții și industrie.
Un exemplu este Charly Joby, un sudor indian în vârstă de 25 de ani, care lucrează în industria aluminiului din România și primește un salariu de 6.000 de lei pe lună, cu posibilitatea de a obține sporuri suplimentare dacă lucrează peste program. Joby menționează că salariul său lunar în România poate fi obținut într-o singură lună, în comparație cu cele trei luni necesare în India.
Companiile argumentează că deficitul de forță de muncă nu este singurul motiv pentru angajarea străinilor, și că aceștia sunt atrași și de nivelurile de salarizare competitive. Sectoare precum construcțiile, în special în domenii precum căile ferate, poduri, și activități grele, au o cerere crescută de muncitori străini.
Ucrainenii reprezintă o altă sursă de forță de muncă, un exemplu fiind Valentina, care a devenit antreprenor după ce a fugit de război și și-a deschis un salon de cosmetică angajând compatrioți. Economistul-șef al unei bănci, Ionuț Dumitru, subliniază că România se confruntă cu această nevoie de muncitori străini pentru a compensa absența din forța de muncă a unei părți semnificative din populația activă. Proiecțiile pentru anul viitor indică sosirea a 140.000 de lucrători din afara spațiului UE.
