Finanțele ieșene pretind de la omul de afaceri Ahmad Al Deiri peste 250.000 lei, sumă pentru care a instituit sechestru pe averea personală a acestuia. Al Deiri contestă măsura ANAF și pretinde că suma imputată a fost deja achitată. Finanțele au demarat procedurile de recuperare a datoriei în numele Fondului de Garantare a Creditului Rural- IFN SA. În anul 2009, Ahmad Al Deiri a folosit instrumente de plată avalizate pe numele său pentru garantarea unui împrumut pe care societatea sa Avicom SA l-a contractat în vederea modernizării unei ferme. Afacerea nu a mers conform planurilor, firma a intrat în insolvență, înregistrând datorii către diferite entități, dar și către stat. La distanță de 15 ani, Al Deiri susține că a achitat toate datoriile, inclusiv banii pe care ANAF îi impută acum.
Omul de afaceri de origine siriană Ahmed Al Deiri, patronul complexului Siraj, este urmărit de Finanțele ieșene pentru recuperarea unei datorii mai vechi, de peste 250.000 lei. În urmă cu mai mulți ani, prin firma Avicom SA, acesta a contractat un credit pentru modernizarea și extinderea unei ferme, luat prin CEC Bank, garantat prin Fondul de Garantare a Creditului Rural. Ulterior firma a intrat în insolvență, iar creditorii au căutat să-și recupereze banii. Finanțele au făcut somații și cereri de executare silită încă din 2014, care însă nu au mai fost puse în aplicare până în cursul acestui an. Strâns cu ușa, Ahmad Al Deiri a solicitat anularea executării silite în baza dosarului de executare făcut de Direcția Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași.
Suprins de ANAF: Poprire pe conturi de peste 256.000 lei
În 28 iulie, pe contul lui Ahmed Al Deiri a fost pusă o poprire de 256.391 lei. Acesta susține că s-a trezit brusc cu conturile blocate, ANAF necomunicând vreun act de executare în prealabil. „AJFP Iași mi-a adus la cunoștință, pentru prima dată, faptul că se derulează împotriva mea o executare silită în vederea recuperării creanței în cuantum de 256.391 lei, stabilită de FGCR- IFN SA, conform contractului de credit din 2009, a contractului de garantare, a biletului la ordin și a ordinului de paltă cu care Fondul de Garantare a plătit contravaloarea garanției prevăzute în contractul de garantare”, susține acesta.
Istoricul popririi pe conturile patronului de la Siraj: un credit de 6.000.000 lei luat de una din firmele sale
În noiembrie 2009, între CEC Bank și firma Avicom SA a fost încheiat un contract de linie de credit pentru proiecte de investiții finanțate din fonduri europene. Al Deiri a semnat pentru contractarea unei linii de credit în plafon maxim de 6.000.000 lei, pe o perioadă de 120 luni (10 ani), termenul de rambursare fiind prelungit de mai multe ori prin acte adiționale. Facilitatea a fost garantată prin două bilete la ordin în alb, emise de Avicom SA Vaslui și Siraj AD Impex SRL Iași, în favoarea CEC Bank și avalizate (garantare-n.r.) de Ahmad Al Deiri, ca persoană fizică. Facilitatea de credit a fost pusă la dispoziția Avicom SA de CEC Bank.
„Ulterior, în executarea obligației de garantare asumate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural- IFN SA, acesta a plătit soldul garanției în cuantum de 256.391 lei, conform adresei din 2014, comunicată de către AJFPI Iași, girând către ANAF biletul la ordin avalizat de către subsemnatul în vederea demarării procesului de executare. În executarea contractului au fost emise, cu titlu de garanție, trei bilete la ordin, inclusiv biletul la ordin în alb de către SC Avicom SA și avalizat de subsemnatul, bilet care constituie temeiul executării silite contestate prin prezenta și care a fost girat în 18 iunie 2012 de FGCR –IFN SA. Ulterior, în executarea obligației de garantare asumate de Fond, acesta a plătit soldul garanției în cuantum de 256.391 lei, girând către ANAF biletul la ordin avalizat în vederea executării procedurilor de executare silită”
Patronul Siraj contestă executarea ANAF. Susține că actele din 2014 le-a primit abia acum
AL Deiri contestă cele două dosare de executare, despre care susține că în primul a fost emisă o singură înștiințare privind poprirea, fără vreun titlu executoriu, iar pentru celălalt au fost emise acte de executare pentru anul 2014. Patronul Siraj susține că în 2014 nu a fost făcută nicio poprire, în ciuda actelor emise la acea vreme, acte pe care susține că el le-a primit abia acum în 2025. „În ciuda încercării AJFPI Iași de a grupa în cadrul aceluiași dosar toate aceste acte de executare silită, se impune precizarea faptului că prin adresa din 30 iulie 2025 mi-a comunicat pentru prima dată toate actele de executare silită efectuate în două dosare distincte. Cu toate acestea, câtă vreme AJFPI susține faptul că există o singură executare silită, ne vedem nevoiți să introducem prezenta contestație la executare în privința ambelor dosare de executare. În intervalul 2014- 2025, organul de executare silită nu a dispus nicio măsură și nu a efectuat și nici comunicat vreun act de executare, timp în care creanța s-a stins prin plata voluntară efectuată de către debitorul principal”, susține omul de afaceri.
Ahmad Al Deiri: „Datoria a fost plătită. Creanța a fost plătită voluntar”.
Al Deiri a menționat că firma Avicom SA este debitor principal în ceea ce privește creditul contractat în 2009, el fiind doar un garant personal. În plus, în septembrie 2009, Tribunalul Vaslui a dispus deschiderea procedurii de insolvență a firmei, iar CEC Bank s-a înscris la masa credală. Avocații afaceristului susțin că se impune încetarea executării silite după ce creanța a fost stinsă prin plată, astfel toate actele de executare trebuie anulate. „Atât CEC Bank cât și FGCR, ulterior achitării soldului garantat, au formulat cereri de admitere a creanțelor izvorâte din contractul din 26 noiembrie 2009, în cadrul procedurii generale de insolvență deschise împotriva debitorului principal SC Avicom SA, procedură în care debitorul a plătit integral către FGCR-IFN SA și CEC Bank întregile creanțe înscrise în tabel, inclusiv suma de 256.691 lei, creanță pe care subsemnatul m-am obligat personal să o garantez prin avalizarea biletului la ordin din iulie 2012. Cu toate acestea, în paralel cu recuperarea creanței în cadrul procedurii de insolvență a debitorului principal, creditorul FGCR a girat biletul la ordin către ANAF, fiind deschis dosarul execuțional în vederea recuperării creanței care era deja achitată voluntar de către debitorul principal , conform graficului de plăți în procedura insolvenței”, mai susține omul de afaceri. Firma din Vaslui a ieșit din insolvență în 2019, după care a fost vândută de Al Deiri.
Cum a ajuns Al Deiri dator la ANAF?
ANAF arată că Al Deiri este dator statului cu cei peste 256.000 lei, conform Fondului de Garantare a Creditului Rural în baza creditului din 2009 și a contractului încheiat între instituția de credit (CEC Bank) și Fond. În calcul au intrat și ordinul de plată din februarie 2013 cu care FGCR –IFN a plătit contravaloarea garanției prevăzute în contractul de garantare și a biletului de ordin, emis de împrumutat, girat de bancă în favoarea Fondului și de acesta din urmă în favoarea ANAF. „Pentru recuperarea obligațiilor fiscale stabilite prin titlul de creanță comunicat de FGCR, organul fiscal a procedat la aplicarea măsurilor de executare silită prin emiterea și comunicarea somației însoțită de titlul executoriu și a adreselor de înștiințare privind înființarea propririi din 28 iulie 2014 și 24 iulie 2025”, arată inspectorii fiscali într-un schimb de adrese cu omul de afaceri.
Vila scoasă la vânzare tot din cauza datoriilor
Din cauza datoriilor acumulate, în urmă cu mai mulți executorii au încercat să-i vândă și vila din zona Bucium. Datoriile lui Al Deiri se trag din câteva afaceri nereuşite de la mijlocul anilor 2000, atunci când sirianul s-a asociat cu oameni de afaceri israelieni, pentru derularea unor afaceri din domeniul imobiliar. Investiţiile nu s-au materializat, Al Deiri rămânând dator foştilor parteneri, dar şi unor bănci.
Vlad ROTARU
